Caricatura (II)

Constantin Dragoș | 22.08.2017

Pe aceeași temă

 

Stânga și dreapta. Folosirea mediatică a acestor doi termeni este simptomul unei confuzii enorme, al unei erori de percepție prin care noțiuni convenționale etichetează în mod eronat realități de o cu totul altă natură. Simplele noțiuni iau locul realității. Milioane de oameni se lasă introduși într-un spațiu virtual în care personaje „de stânga“ sau „de dreapta“ încropesc un tablou artificial, inducând credințe și viziuni fără nicio tangență cu realitatea așa cum este ea. Presupunând că știm cu toții ce înseamnă „stânga“ sau „social-democrația“ (politica în interesul celor care nu dispun de capital, ci doar de propria capacitate de muncă), să vedem de unde vine la noi această „stângă“: PCR > FSN > FDSN > PSDR > PSD. Deci, din burghezia comunistă (cadrele de partid și de stat de la toate nivelele), care a trecut cu arme și bagaje (Miliție, Securitate, cadre din ministere și alte organisme și organizații de sub tutela PCR, directori de întreprinderi etc.) în lagărul FSN, din reduta căruia au agresat și calomniat intelectuali, studenți și tineret, cetățeni nemanipulabili. Poate fi numit un partid care a dat cei mai bogați oameni ai României, aşa-numiții baroni, stăpâni peste ramuri economice și județe întregi, social-democrat? Reprezintă acest partid interesele angajaților din întreprinderile private, ale văduvelor, intelectualilor fără avere, ale pensionarilor (alții decât cei cu pensii de zeci de mii de euro pe lună)? Unde este vechiul Partid Social-Democrat, format din supraviețuitorii celor care refuzaseră afilierea la PMR în zorii „democrației populare“ (în frunte cu Sergiu Cunescu), înregistrat legal cu mult înainte? Actualul PSD este ceea ce este: partidul marilor industriași, latifundiari, finanțiști și baroni ai județelor, prezervatorul privilegiilor și al averilor strânse în funcții de stat. Care sunt partidele zise „de dreapta“? Din PNȚCD a mai rămas numele, iar PNL este partidul zis concurent al PSD, doar că membrii săi au aceleași năzuințe. Un fel de PSD cu eticheta unui partid din care nu mai există decât venerabilul senior centenar. Restul partidelor sunt fie suspecte că au beneficiat de sprijinul unor servicii, fie au fost aduse în camere de vechi maeștri ai lojilor politice. (...)

 

Economia de piață. Prin ce se distinge economia sănătoasă a unei țări europene în care democrația este la ea acasă? Prin balanța de plăți pozitivă (unde PIB-ul rezultă în principal din exportul de produse finite bazate pe tehnologie înaltă, iar materiile prime provin din import, când nu sunt la îndemână resurse proprii), prin existența unei clase de mijloc puternice, prin existența unei infrastructuri dezvoltate (șosele, autostrăzi, căi ferate, flote maritime, unde e cazul). Dar nivelul de trai al populației? Aceste țări sunt ținta unei migrații masive tocmai datorită nivelului lor de trai ridicat și al retribuției pe măsură a muncii. Îngrijirea sănătății, învățământul, cercetarea științifică ating standardele cele mai înalte. O diplomă la o universitate occidentală îți dă perspectiva unui loc de muncă bine retribuit oriunde în lume. E nevoie de exemple?

 

Știu că importăm mere din Polonia, usturoi din China, lapte din Austria, nuci din Franța, mall-uri supradimensionate ne vând mâncarea, îmbrăcămintea, articolele de menaj, sculele, mobila, jucăriile, dulciurile, kitsch-ul, totul din import. Legume autohtone găsești în magazinuțe mai mici decât o toaletă de bloc muncitoresc (asaltate regulat de vajnici controlori fiscali) sau la băbuțele de pe stradă (când nu le alungă vardiștii). Lemnul pădurilor pleacă peste hotare în vrac, aurul și celelalte resurse strategice de asemenea – pe redevențe derizorii, se înțelege. Șapte km de autostradă se inaugurează cu fast guvernamental o dată la 10-15 ani. Clasa de mijloc? Milionarii noștri privați câștigă din afacerile cu statul exact atât de mult cât pierde statul, adică enorm. Finanțele, economia sunt controlate de politicieni. Ce mai era? Spitalele, pentru care miniștrii de resort inițiază periodic studii aprofundate pentru implementarea unor sisteme performante de aprovizionare cu bandaje. Și universitățile care produc pe bandă rulantă doctorate second hand. Să nu ignorăm nici aportul cultural al sistemului penitenciar la producția de cărți, măsurabil în kg. În cei 27 de ani de „economie de piață“, țara noastră a intrat pe deplin în rândul țărilor lumii a treia, vezi Africa, sud-estul Asiei, America Centrală, dar și acolo sunt țări mai puternice decât Românica noastră cântată în manele patriotice.

 

Constantin Dragoș

München, iunie 2017

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22