Pe aceeași temă
Anul politic 2015 a scos în evidență disproporția evidentă între o stângă întărită și o dreaptă anemică, deși sondajele indicau mereu o creștere a PNL în preferințele electoratului. Să fie numai din pricină că stânga și-a păstrat compactă majoritatea parlamentară după demisia Guvernului Ponta ori fiindcă liberalii sunt incapabili să-și impună proiectele, să-și modernizeze structurile și să-și radicalizeze discursul?
Dacă privim în jurul granițelor, observăm că dreapta conservatoare aflată la putere în Ungaria are destule necazuri, mai ales după declarația riscantă a premierului Viktor Orbán referitoare la „democrația neliberală“, la reintroducerea pedepsei cu moartea și la înființarea „taberelor de muncă“ pentru infractori. Este adevărat că nemulțumirile vin mai cu seamă nu de la populismul înfiorător și de la propriii cetățeni, cum ne-am aștepta, ci din direcția partenerilor europeni.
În Polonia, Jarosław Kaczyński (admirator al lui Viktor Orbán), cu partidul său, Lege și Justiție, a obținut în mai președinția pentru Andrzej Duda și, în octombrie trecut, majoritatea parlamentară absolută, iar mesajul conservator s-a întărit. Acum au de depășit handicapul schimbării unui articol de lege referitor la alegerea membrilor Curții Constituționale, unde liberalii pierzători ai alegerilor și-au dorit unanimitate. În plus, noul Executiv, conservator, condus de Beata Szydło, și-a propus să crească impozitele la bănci și hipermaketuri străine, dar și un control mai riguros asupra economiei și a capitalului.
Despre intenția de a schimba printr-o lege situația presei, controlată în cea mai mare parte de capitalul german, n-aș vrea să intru în detalii, în schimb m-a impresionat mesajul puternic adresat polonezilor de a se întoarce cu fața către tradiții, înghițite de globalizare, și către cultură, mai ales creștină, catolică, în suferință după mutarea la cele sfinte a Papei Ioan-Paul al II-lea și după valul de islamism.
Veți spune că multe dintre proiectele dreptei poloneze aparțin ideologiilor conservatoare și de aceea PNL rămâne în așteptare, numai că anul electoral 2016 nu va fi unul tipic: de frica DNA, gălețile, pet-urile de ulei și pungile de zahăr vor dispărea, sponsorizările vor fi controlate la sânge, promisiunile electorale sper că vor fi mai realiste și reținute, iar diaspora va avea nevoie de motivare serioasă pentru a participa la alegerile parlamentare cu o lege restrictivă.
Contextul politic românesc e unul cu totul insolit: compromise în cei 26 ani de libertate și abuzuri de toate culorile, partidelor le e frică să mai vină în fața cetățenilor după tragedia de la Colectiv, lăsând spațiul public la dispoziția lui Traian Băsescu, prezent pe toate canalele. Înțelegem zbaterea domniei sale: vrea cu orice preț să fie liderul dreptei, numai că PNL, actualmente cel mai mare partid pe acest culoar, nu i se va alătura niciodată (conform Alinei Gorghiu).
Ceea ce îngrijorează la dreapta noastră este că nu-și revendică liderul de facto, Klaus Iohannis, și nici nu-și upgradează discursul electoral. Privind recrudescența măsurilor de dreapta în UE, Anglia, SUA, Australia... și, mai aproape de noi, în Ungaria și Polonia, ne putem întreba de ce nu ies și liberalii la atac. Ar avea motive, slavă Domnului: încasările la bugetul statului au crescut, dar sunt departe de media europeană, cu pomenile electorale ale Legislativului dominat de stânga, tot mai multe, îmi vine să mă gândesc la situația Greciei. Și apoi, tradițiile, inclusiv cele politice, au fost uitate de când hăul, biserica strămoșească e atacată din toate direcțiile și singura voce a întâistătătorului nu face față, extremisme și de stânga, și de dreapta își ascut săbiile, ca și altădată în anii electorali.
Justiția este atacată și ea din parlament de către președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de Șerban Nicolae, tocmai din Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii, cărora li se asociază o mulțime de senatori dornici să-și salveze colegii când DNA le cere ridicarea imunității. Plus mediile aferente.
Or, o formațiune de dreapta ocrotește tradițiile, cultura, biserica și justiția.
Petru Tomegea
11 ianuarie 2016
