Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



RADET și eternul faliment al termoficării
2015-12-08
3

La fiecare început de iarnă, bucureștenii sunt anunțați că s-ar putea întâmpla să nu mai aibă căldură, fie din cauza vreunei defecțiuni de ultimă oră, fie că primăria nu plătește la timp subvențiile și sistemul e falit. Cum se ajunge aici de fiecare dată?

 

Căldura în București se produce, în prin­cipal, în niște CET-uri mari, deținute de Elcen. CET-urile sunt supradimensionate: construite prin anii ’60-’70, pe plat­for­me­le industriale din jurul B­u­cureștiului, produceau ener­gie electrică și căldură în special pentru industrie, în timp ce către populație era livrată o cantitate relativ mi­că de căldură ca un pro­dus secundar. După ’90, in­dustria a dat faliment, în timp ce CET-urile au rămas aceleași; a crescut, în schimb, cererea de căldură și apă caldă pentru con­sumatorii casnici. Problema e că aceste CET-uri sunt actualmente prea departe de blocurile de locuințe, iar căldura e trans­por­tată cu pierderi și costuri mari, prin re­țele învechite, kilometri până la con­su­ma­torul final. În CET-uri s-au făcut prea pu­ține modernizări, iar rețelele sunt la rân­dul lor supradimensionate și vechi: media de vârstă depășește 30 de ani, iar re­pa­ra­țiile au fost cârpeli de urgență la vreo de­fecțiune majoră. Apa trebuie reîncălzită lân­gă blocuri, în așa-numitele puncte ter­mice, ceea ce crește costurile. Nu în ul­ti­mul rând, cele mai multe blocuri sunt com­plet ineficiente termic, cu pierderi de căldură de 40%.

 

Una peste alta, căldura ar ajunge la con­su­matorii finali la un cost de 350-370 de lei pe gigacalorie, neținând cont decât de chel­tuielile operaționale, adică nu de ne­ce­sarul de investiții și de reparații la CET-uri și pe rețele. Deși Bucureștiul e cel mai bo­gat oraș din țară și deși în orașe mai mici consumatorii plătesc chiar 500-700 de lei pe gigacalorie fără subvenții, Primăria Bu­cureștiului a decis ca prețul final pe care să-l plătească publicul să fie doar jumătate din cos­tu­rile operaționale. Acest lu­cru este legal, cu condiția ca primăria să plă­tească di­ferența ca sub­ven­ție către RADET. Dar de aici începe blocajul finan­ci­ar. Primăria nu plătește de­loc circa 20% din subvenția datorată pe fiecare an, acu­mulându-se până acum da­torii de vreo 700-800 mi­li­oane de euro. Apoi, până în 2011, Mi­nis­te­rul Administrației dădea o subvenție pri­măriilor pentru combustibil (până la 45% din costul combustibilului), la rândul ei plătită doar parțial; actualmente, res­tan­țele sunt peste 170 milioane de euro. Din cauză că banii nu ajung la RADET, acesta nu-și poate plăti facturile către furnizori, în principal producătorul de căldură El­cen, dar și furnizorii de apă și energie elec­trică, în ciuda unor eforturi reale de a mai reduce din datorii. Datoriile RADET către furnizori se ridică la peste 800 milioane de euro. Drept urmare, nici Elcen nu-și poa­te plăti mai departe datoriile către Rom­gaz, care, listată recent la bursa din Bu­cu­rești și din Londra, nu-și mai poate per­mi­te să subvenționeze populația Bucureș­tiu­lui pe socoteala acționarilor de la bursă.

 

Peste toate acestea se adaugă faptul că nu sunt luate în calcul nevoile de investiții în rețele și CET-uri. Cu cât se întârzie mai mult, cu atât pierderile cresc, adică și costurile operaționale, și problemele de blo­caj financiar se amplifică, iar reparațiile de urgență costă și ele.

 

Ce ar fi de făcut? În primul rând, trebuie plă­tite datoriile. Eșalonat, probabil nego­ci­ind ștergerea unor penalități, dar datoriile din trecut nu se pot nici șterge, nici amâ­na la infinit, pentru că nu poți arunca ires­ponsabilitatea Primăriei Bucureștiului pe socoteala unor companii care nu țin de primărie, Elcen și Romgaz.

 

Apoi, trebuie restructurat sistemul de ter­mo­ficare în ansamblul său. În București, care reprezintă aproape jumătate din sec­torul termoficării la nivel național, încăl­zi­rea centralizată chiar are sens economic, iar deconectările din ultimii ani au fost neglijabile (și din cauza prețului sub­ven­ționat). Restructurarea înseamnă întâi re­forma prețurilor, adică fiecare consumator să-și plăteasca integral factura, iar cei să­raci să fie ajutați prin ajutoare de venit, nu să subvenționăm consumul pentru toa­tă lumea. Apoi, CET-urile și rețeaua RADET trebuie restructurate în același timp și odată cu optimizarea cererii: trebuie izo­la­te termic blocurile de apartamente, ca­pa­ci­tatea CET-urilor va trebui redusă la nivelul consumului real, iar punctele termice tre­bu­ie regândite ca mini-centrale de cartier, ce­ea ce ar permite și reducerea rețelei RADET.

 

O întrebare interesantă este dacă Elcen și RADET ar trebui fuzionate sau nu. Te­o­re­tic, ar avea sens ca rețeaua să fie in­de­pen­dentă și să aibă acces la ea orice pro­du­că­tor de căldură, cam cum se întâmplă la ener­gie electrică și gaze, producătorii in­trând în competiție. Practic, dezvoltarea unei piețe competitive a termiei ar pre­su­pune un reglementator excepțional, regle­mentări excelente pentru rețea, ca să sti­mulezi doar prin tarife bine gândite re­di­mensionarea după cerere și după locurile unde s-ar putea conecta producătorii, și un cod comercial pentru piața angro, si­mi­lar cu ce există la gaze și energie electrică. Nu există prea multe modele inter­na­țio­nale de acest tip. În același timp, com­pa­niile private care se gândeau la preluarea sistemului de termoficare din București anii trecuți ar fi fost interesate să preia ce­le două companii, Elcen și RADET, în ace­lași timp, tocmai ca să poată gestiona aceas­tă reformă simultană a rețelei și a producătorilor. Greu de spus cum ar fi mai bine. Cert e că viitorul primar al Bu­cu­reștiului are o misiune dificilă, să pună pe masă nevoia plății datoriilor, care se ridică la aproape tot bugetul Bucureștiului pe un an; trebuie crescute prețurile și dis­cutate cu cărțile pe masă alternativele de reformă.

TAGS : Otilia Nutu CET RADET Elcen
Comentarii
isis 2018-07-24
...eronat. Radet, eternul ciolan la care unele javre latra si din care altele musca.
Titus 2015-12-12
Pierderea de caldura a blocurilor este in toate situatiile de 100%, adica toata caldura care intra in bloc se disipa pana la urma in atmosfera. din acest motiv in orase este mai cald decat in afara lor. in nblocurile bine izolate termic( reabilitate), datorita izolatiei termice, fluxul de energie din interior spre exterior este mai mic. Aceste blocuri absorb mai putina energie termica, dar toata energie se disipa in exterior. O masura cu costuri foarte reduse este echiparea caloriferelor cu robineti termostatati care regleaza debitul agentului termic in functie de temperatura dorita de utilizator. Cu acesti robineti montati pe calorifera dispare necesitatea aruncarii energiei pe fereastre pentru scaderea temperaturii in incintele locuite.
Ionescu 2015-12-10
La functionarea in regim de condensatie, grupurile energetice existente din CET-urile destinate consumatorului urban au randamentul de cca. 30% ; caldura de vaporizare este evacuata (pierduta) in atmosfera, prin turnurile de racire..
In regim de termoficare, livrand baza consumului (varful este livrat de CAF-ri), aceste grupuri produc energia mult mai avantajos, randamentul acesteia fiind cca. 70% (caldura de vaporizata este utilizata pentru alimentarea consumatorului de caldura).
Daca Elcen si RADET sunt separate, poate exista tentatia Elcen de a nu tine seama "riguros" de avantajul pe care il are datorita functionarii grupurilor in regim de termoficare si ar incarca factura livrarii caldurii. Daca cele doua unitati se unesc, aceasta tentatie dispare.
Total 3 comments.
Recomandari
3444
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22