Premiul GDS: Comunitatea Declic

Festivitatea de premiere a fost urmată de o dezbatere despre restricționarea spațiului de acțiune al ONG-urilor.

Vlad Alexandrescu:

Decernăm Premiul Grupului pentru Dialog Social pentru anul 2023 unei comunități care reprezintă o extraordinară forță de schimbare – Comunitatea Declic. Ea a reușit să adune și să dea expresie civică unor oameni obișnuiți, care se află lângă noi, printre noi, cu noi, în noi, și să exprime, cu un devotament fără margini, opțiuni clare pentru o societate mai dreaptă și mai echitabilă.

Cu peste un milion de membri activi, Comunitatea Declic nu este doar o voce, ci și o forță care modelează peisajul social și politic al României și al diasporei. În centrul acțiunilor lor stau valorile fundamentale ale echității, compasiunii și curajului, care îi ghidează în fiecare pas în aspirația către o Românie democratică.

Ceea ce distinge Comunitatea Declic este angajamentul ei pentru independență și propriile principii neștirbite. Campaniile lor sunt conduse de propriile valori, nu de politica de partid, și acest lucru le conferă o credibilitate și o forță extraordinare în lupta lor pentru cauzele în care cred.

Astăzi, îi aplaudăm pe membrii Comunității Declic pentru realizările lor remarcabile. De la protejarea pădurilor noastre, prin retragerea certificării pentru produsele din lemn ilegal, până la salvarea Râului Nera de la distrugere, Declic a demonstrat că, atunci când oamenii se unesc în jurul unor scopuri comune, pot obține schimbări semnificative acolo unde alții ar fi renunțat.

Premiul pentru anul 2023 al Grupului pentru Dialog Social este o recunoaștere a eforturilor susținute în promovarea dialogului și a democrației și îl vedem drept o celebrare a angajamentului și contribuției în apărarea și promovarea valorilor democrației, libertăților și drepturilor omului în societatea românească. Într-o epocă în care partidele românești se nasc adesea în absența unei idei fondatoare și se dovedesc în general neputincioase să genereze ele însele proiecte de societate, aportul societății civile în conștientizarea unui ideal social se dovedește esențial. 

Dacă ar fi să aleg trei exemple din activitatea Comunității Declic, care ar trebui să figureze în toate manualele de educație civică ale școlilor românești, aș menționa:

1. Campania pentru Protejarea Pădurilor: Comunitatea Declic a inițiat o campanie amplă pentru protejarea pădurilor României, în special împotriva tăierilor ilegale și a exploatării necontrolate a resurselor forestiere. Prin mobilizarea membrilor săi și prin campanii de conștientizare publică, Declic a reușit să atragă atenția asupra acestui aspect crucial al conservării mediului înconjurător și să obțină angajamente din partea autorităților pentru aplicarea legilor existente și promovarea unei gestionări durabile a pădurilor.

2. Campania pentru Salvarea Roșiei Montane: Comunitatea Declic a fost un susținător vocal și activ în lupta împotriva proiectului de exploatare minieră de la Roșia Montană, care ar fi avut un impact devastator asupra mediului și comunității locale. Prin campanii de conștientizare, proteste și lobby, Declic a mobilizat oamenii din întreaga țară și din diaspora pentru a opri acest proiect controversat și pentru a promova alternative sustenabile de dezvoltare în regiune.

3. Campania pentru Transparență și Integritate în Guvernare: Declic a inițiat mai multe campanii pentru promovarea transparenței și integrității în guvernare, cu accent pe combaterea corupției și promovarea responsabilității în administrația publică. Prin colectarea de semnături, lobby și advocacy, Comunitatea Declic a fost implicată în adoptarea și implementarea unor legi și politici care să asigure o guvernare mai transparentă și mai responsabilă în România.

Acestea sunt doar câteva exemple de campanii care evidențiază angajamentul și impactul Comunității Declic în promovarea justiției sociale, protejarea mediului și consolidarea democrației.

Dar aș vrea să amintesc și câteva dintre campaniile desfășurate de Comunitatea Declic în anul 2023:

• Întărirea legislației antiviol: după doi ani de presiune constantă, Comunitatea Declic a reușit să convingă politicienii să adopte legislația antiviol mai aspră. Din acest an, orice act sexual al unui adult cu un minor sub 16 ani va fi considerat viol și va fi pedepsit cu închisoarea de la 7 la 12 ani.

• Monitorizarea centrelor sociale și campania „Toți știau”: Comunitatea Declic s-a alăturat Centrului de Resurse Juridice pentru a monitoriza centrele sociale fără anunț prealabil. Această colaborare a dus la demisia a doi miniștri.

• Dreptul de acces liber în păduri: Mobilizându-se rapid, Declic a intervenit la Ministerul Mediului când a aflat că noul text al Codului Silvic interzicea accesul publicului în toate pădurile private. Prin presiune și advocacy, au reușit să se asigure că proiectul ce merge la promulgare în Parlament nu mai prevede restricții pentru accesul în păduri.

• Implementarea sistemului de garanție-returnare pentru ambalajele reciclabile: după cinci ani de eforturi, Comunitatea Declic a reușit să mobilizeze opinia publică și să determine autoritățile să implementeze sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele reciclabile, începând cu noiembrie 2023.

• Examinarea Dosarului Gheorghe Ursu: prin mobilizarea a 12.000 de membri, Declic a solicitat procurorului general o nouă examinare a Dosarului „Gheorghe Ursu”, iar într-o săptămână Parchetul a cerut revizuirea cazului.

• Mărirea salarială în cazul profesorilor: cu sprijinul a 120.000 de membri, Declic s-a alăturat mișcării de protest a profesorilor pentru salarii mai mari, obținând în cele din urmă mărirea salariilor din învățământ.

• Salvarea clădirilor-monument: membrii Comunității Declic au cerut parlamentarilor să susțină un proiect legislativ pentru a proteja 100 de monumente istorice aflate în pericol, obținând aprobarea acestui proiect legislativ.

Aceste campanii reflectă angajamentul și capacitatea Comunității Declic de a influența schimbările sociale și politice în România, luptând pentru drepturile cetățenilor și pentru protejarea valorilor fundamentale.

Este pentru mine o mare bucurie ca, în numele membrilor Grupului pentru Dialog Social, să îi felicit pe membrii Comunității Declic pentru angajamentul lor de neclintit, pentru curajul și pentru realizările lor remarcabile. Sunteți o sursă de inspirație pentru noi toți și vă mulțumesc pentru că ne arătați că schimbarea este posibilă, atunci când ne unim forțele în scopul comun al dreptății și al solidarității.

Felicitări, Comunitatea Declic!

Restricționarea spațiului de acțiune al ONG-urilor

Tudor Brădățan (Declic): 

Declic s-a născut practic la Roșia Montană, acum foarte mulți ani, chiar dacă pe atunci nu se numea Declic, chiar dacă atunci urmăream o singură campanie. Am învățat la Roșia Montană foarte multe trucuri despre cum să schimbi România în bine, cum să schimbi percepții privind un proiect minier care ar fi distrus un sat foarte frumos din Apuseni.
Acea experiență pe care am dobândit-o în acei ani de campanie, din 2015, o folosim pentru mai multe cauze la Declic și acest premiu este o primă recunoaștere a muncii pe care colegii mei împreună cu membrii Declic o depunem. De obicei ne auzim numele doar când suntem criticați de cei care sunt vizați de campaniile noastre, foarte rar ne sunt adresate cuvinte frumoase.

Ne-am gândit mereu ca Declic să propună activități ușor de întreprins de oricine își dorește să facă ceva. Dacă ne oprim doar la semnarea unei petiții, probabil rar vom vedea schimbări impresionante în politica din România, dar atât timp cât continuăm să ne implicăm, atât timp cât continuăm să-i informăm pe cei care semnează petițiile despre ce ar urma să facem ca să câștigăm o campanie, cred că România este într-adevăr în niște mâini bune. 

Eu mi-am pierdut speranța în autoritățile statului, care de la sine putere să fie transparente sau deschise către societatea civilă. E clar că noi trebuie să ne câștigăm locul la masă și este clar că în ultimii ani am văzut și o dorință tot mai mare din partea autorității și a unei părți a clasei politice de a restrânge posibilitățile societății civile de a fi o voce, un partener de dialog pentru deciziile care se iau. În ultimii ani am observat un adevărat atac asupra transparenței, asupra libertății presei, asupra dreptului la asociere, dar trebuie să ținem cont că tot mai mulți oameni sunt cei care se implică. Ar fi un foarte mare păcat să ne îndreptăm încet-încet către o dictatură sau un regim iliberal, cum vedem în țările din jur, și să pierdem această fină democrație pe care am avut-o niște ani în România. Ține de toată societatea civilă să facem front comun și să oprim acest derapaj, care poate duce România într-o direcție total greșită. 

Roxana Pencea Brădățan (Declic):

Noi ne-am gândit pentru dezbaterea din această seară la o temă pe care o trăim în fiecare zi și care ne preocupă, pentru că vedem cum autoritățile schimbă cadrul legislativ de așa natură încât noi, ca organizație, avem pârghii din ce în ce mai limitate de acțiune. Uneori suntem prea zgomotoși și prea vizibili, uneori reușim să creăm divergențe în interiorul partidelor. Toate aceste lucruri nu sunt văzute cu ochi buni și atunci vedem modificări, de exemplu legate de finanțarea organizațiilor, cum este mecanismul de 3,5%, vedem cum ele sunt micșorate sau reconfigurate. Vedem, de asemenea, că accesul la justiție este din ce în ce mai limitat. Detaliez foarte pe scurt: de exemplu, s-a restrâns timpul de atacare a unui plan de urbanism de la cinci ani la un an, avem doar 30 de zile la dispoziție să atacăm un act emis, gen autorizație de construire, ceea ce, în timp, lucrurile astea ne afectează, pentru că nu suntem omniprezenți în societate. Uneori avem nevoie de timp, avem nevoie de alți avertizori care vin și ne semnalează. 

Un alt exemplu, cheltuielile de judecată, foarte mari pentru organizațiile societății civile care merg în instanță pentru a arăta apărarea interesului public. Dacă aceste procese se încheie nefericit pentru organizații, ele se soldează cu sume exorbitante. Avem exemplul dizolvării unor organizații care au fost prea vocale și au mers împotriva unor interese imobiliare. Avem exemple de cenzură din partea firmelor de publicitate care vin și cenzurează mesajele pe care noi le punem în spațiul public, de exemplu pentru panouri publicitare pe Valea Prahovei. Ne confruntăm cu o autocenzură din partea acelorași firme media care preferă să nu ne vândă spații publicitare pentru că mesajul nostru clar va fi deranjant la adresa autorității. 

Cătălina Hopârteanu (Declic):

O să vă povestesc despre una dintre campaniile noastre, cea pentru tăierea pensiilor speciale. Acum doi ani, în decembrie, am hotărât să facem niște panouri publicitare cu pensia premierului de la acea vreme, Nicolae Ciucă. Am avut norocul să găsim o firmă de publicitate pe Valea Prahovei care să ne închirieze mai multe panouri. Am reușit să strângem banii, am pus panourile și toată lumea care mergea pe DN1 le-a remarcat. Numai că, stupoare, trei zile sau patru zile mai târziu ne-au sunat cei de la firma de publicitate panicați că primarii din localitățile prahovene unde erau puse panourile au trimis angajații să le dea jos, că i-au amenințat că o să-și piardă toate contractele și că, din acel moment, nu vor în niciun fel să mai audă de genul acesta de campanie. 

Din fericire pentru noi, pentru că există și o parte bună, am făcut un live de acolo, am dat un comunicat de presă, iar presa de bine a preluat subiectul. Am făcut apoi reclame în care am anunțat că Guvernul și primarii PNL au aplicat cenzura și practic campania noastră a câștigat și mai multă vizibilitate. Dar a fost un moment clar de cenzură, primarii n-au recunoscut nicio clipă că au făcut asta, dar acele panouri au fost efectiv tăiate peste noapte. După care, două săptămâni mai târziu, ne-a dispărut și panoul din București, fără niciun fel de explicații. Era în sectorul 3.

Nicușor Dan (primarul general al Bucureștiului):

Eu vreau să pun o singură întrebare: cum facem să aducem banii în societatea civilă? De fapt, totul se reduce la asta, pentru că tot ce s-a spus: că s-a desființat un ONG, că nu mai avem putere să facem litigii, toate astea țin de resursa financiară. Eu am fost șocat să aud la un post de radio cum niște prezentatori faimoși au strâns pentru o cauză socială într-o jumătate de oră 40 de mii de euro, era dublu cât strânsesem din donații la Salvați Bucureștiul în 10 ani. Sunt oameni care au milioane și care sunt de bună-credință, și care donează pentru cauze sociale. Cum îi aducem pe oamenii ăștia, să-i convingem să doneze către organizații civice?

Dacian Cioloș (REPER):

Vreau să vă mulțumesc pentru ceea ce ați făcut pentru Roșia Montană. Din punctul meu de vedere, momentul acela a fost un fel de test de maturitate pentru societatea civilă din România. Când am fost în 2016 la guvern și Vlad Alexandrescu știe – de fapt, Vlad a început procesul de pregătire a dosarului care a fost continuat de Corina Șuteu și de echipa de la Ministerul Culturii –, am avut niște ezitări pentru că am căutat o modalitate prin care să putem promova acest proiect la UNESCO fără să pun în pericol statul român, care era la momentul respectiv în proces cu Gold Corporation. În cele din urmă, argumentele pe care le-ați adus și publice, dar și informale, trimise către guvern m-au ajutat să putem lua decizia finală și să găsim modalitatea prin care să trimitem dosarul fără să punem în pericol, așa cum am spus, statul român prin decizii pripite ale guvernului. Societatea civilă e o putere în societatea românească, organizații neguvernamentale și comunități, precum a dumneavoastră, sunt o putere și își împart puterea în felul acesta cu puterea politică, a partidelor, exprimată prin stat. Cu cât societatea civilă e mai puternică, cu atât unii politicieni se simt mai slăbiți și, câtă vreme va exista confruntarea asta, nu cred că trebuie să ne așteptăm la mai mult sprijin din partea politicienilor, care au sentimentul că li se ia din puterea la care ei au dreptul. Deci eu cred că ideal ar fi să ajungem într-o situație în care politicieni și partide să înțeleagă că au tot interesul să împartă puterea cu societatea civilă. 

Asta se întâmplă în unele țări din Europa de Vest și atunci sentimentul meu e că probabil vă focalizați prea mult atenția pe ce decide sau nu decide puterea politică, partidele politice. Nu că nu e important, pentru ele iau decizii care sunt executorii. Cum credeți că putem promova, face cunoscute mai bine rezultatele activităților pe care le aveți? Avem două categorii, să zicem, de societate civilă: cei care se luptă pentru anumite drepturi, protestează, se confruntă cu statul, cu instituții ale statului, cu marile companii și avem și ONG-uri care, poate mai tăcute, dar fac lucruri. 

În ultimii ani s-au construit spitale sau s-au renovat spitale, școli, grădinițe, cele mai multe au fost făcute prin proiecte ale societății civile și, interesant, nu cu finanțări publice, ci cu finanțări care provin de la cetățeni. Deci cum facem pentru ca astfel de rezultate ale societății civile să fie cunoscute de cât mai mulți oameni? Avem o parte a societății care poate să-și permită și material, dar și moral, etic, să-și asume să finanțeze astfel de proiecte, dar e important să ajungă informațiile la ei.

Luminița Dejeu (Declic):

Mulțumim, domnule Cioloș, că ne dați sfaturi cum să ne facem treaba, dar în acest context aș vrea să vă rog, dacă ajungeți vreodată din nou prim-ministru, să fiți mai transparent, pentru că guvernul Cioloș a fost cel mai puțin transparent cu societatea civilă dintre câte guverne am targetat noi.

Ștefania Simion:

Legat de procesul de arbitraj cu Roșia Montană, nu a fost doar un dubiu, a fost o opoziție puternică din partea dumneavoastră, domnule Cioloș, cu privire la înscrierea în UNESCO. Am fost parte din membrii echipei juridice care au formulat răspunsurile și știu cât de greu au pătruns spre dumneavoastră. Lăsând asta la o parte, pentru că s-a terminat cu bine, ați menționat două categorii de societate civilă, cea care este activistă, care se luptă cu corporații, care se luptă cu statul, și cea care face muncă de teren. Din păcate, peisajul este mult mai complex. Există și o zonă a societății civile fake și anume organizații-paravan ale unor corporații înființate special pentru astroturfing, corporații care înființează organizații fake care mimează suport din partea membrilor comunității sau a presei și, de fapt, în spatele lor sunt multe interese ale unor corporații, ale unor partide. Roșia Montană cred că avea cel puțin 10 sau 15 organizații-paravan care mimau interese ale comunității locale care, de fapt, erau fervenți susținători ai acelui proiect.

Dacian Cioloș (REPER):

Legat de Roșia Montană și de poziția guvernului pe care l-am condus, guvernul a fost format din mai multe ministere cu autoritate, exact așa cum Ministerul Culturii a avut autoritatea care i-a permis să depună acel dosar la UNESCO în numele Guvernului, fără o hotărâre de guvern și fără o decizie a Guvernului, dacă ăsta e reproșul care mi se face ca prim-ministru. Da, nu a existat o susținere a guvernului ca instituție pentru că din acel guvern făceau parte și Ministerul de Finanțe, și Ministerul Justiției, care mi-au spus foarte clar că nu vor aviza o hotărâre sau o decizie a guvernului, sau un memorandum al Guvernului care să promoveze acel proiect, pentru că, din punctul lor de vedere, exista un risc major ca un astfel de document să fie folosit în proces împotriva statului român.

Eu am pus subiectul pe agenda Guvernului și atunci, timp de vreo lună și ceva, am căutat formula prin care să putem totuși trimite acest dosar la UNESCO. Corina Șuteu mi-a spus: Dacian, uite, eu, ca ministru al Culturii, îmi asum lucrul ăsta, dar gândește-te dacă tu, ca prim-ministru, poți sau nu să-l susții, pentru că oricum eu voi trimite dosarul acesta în numele Ministerului Culturii. De asta am stat până în ultima zi. Am găsit în cele din urmă acea formulă prin care dosarul Ministerului Culturii a fost însoțit de o scrisoare semnată de mine ca prim-ministru, un fel de prefață în care am prezentat importanța valorii patrimoniale a acestui proiect. Acea scrisoare o pregătisem după ce mă întâlnisem la un moment dat cu experții scoțieni, care au venit la solicitarea UNESCO să evalueze valoarea patrimonială. Îmi pare rău, asta e, îmi asum, pentru că am fost prim-ministru, însă la momentul respectiv am fost și om de stat și trebuia să găsesc formula prin care să nu pun în pericol felul în care statul era reprezentat în acest litigiu. //