Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Înainte spre trecut: PSD înhață Agerpres
2017-10-17
2
Este o falsă percepție că o aparentă criză în interiorul PSD pune frână intențiilor de monopolizare a tot ce mișcă în România. Deși se mișcă în regres, presa este cu prioritate în vizor, pentru a spăla imaginea tot mai deteriorată de guvernarea haotică a partidului.

 

În mai puțin de un an, PSD plus ALDE au pro­dus prejudicii majore în mass-media, direct sau indirect. Nici dacă țara s-ar fi aflat sub ocu­pație inamică, loviturile n-ar fi fost mai eficiente. „Precum borgii din Star Trek, PSD merge ne­tul­burat înainte, vestind un vii­tor unde la capătul firului răs­punde trecutul“, comenta Cătălin Tolontan pe tolo.ro. Exact ca Viktor Orbán în Un­garia, coaliția s-a ocupat mai întâi de serviciile publice, vul­nerabilizate de legi redactate de politicieni care au dorit per­manent controlul lor. La SRR și la TVR schimbarea consiliilor de ad­mi­nistrație a fost joacă de copii: rapoartele anua­le respinse duc automat, după Legea 41/1994, la schimbarea consiliului și a președintelui-di­rector general. Niciun semnal referitor la abu­zurile fostului PDG de la Radioul public n-a avut consecințe. El a fost schimbat când a fost nevoie de locul său pentru Georgică Se­ve­rin, rămas fără scaun în parlament. La TVR, PSD și-a înfipt omul, pe Irina Radu, peste re­guli, respingând propunerea consiliului din lu­na mai anul trecut. Partidul s-a răz­gân­dit, dorind să acapareze locuri în plus în CA după al­goritmul parlamentar actual și să mul­țu­meas­că alți clienți politici.Ta­xa radio-TV fiind anulată, fi­nanțarea vine de la buget, deci serviciile publice sunt so­mate să joace așa cum se cân­tă de la putere. Nu e un deranj prea mare, au mai fă­cut-o prin conduceri oportuniste.

 

Este rândul Agenției Naționale de Presă Agerpres, care func­ționează după Legea 19/2003, modificată în 2010. Comisia de cultură a Senatului a avizat pozitiv, la mij­lo­cul lui octombrie 2017, amendarea a două articole referitoare la schimbarea șefului ins­ti­tuției prin respingerea raportului anual, si­mi­lar procedurilor din TVR și SRR. Până acum, mandatul era fix, de cinci ani, iar numirea era la mâna premierului. Avem, din nou, o situa­ție hilară. Alex Giboi, actualul director ge­ne­ral, este omul PSD, fost șef al biroului de pre­să. La adresa lui atât politicieni, cât și jur­naliști au avut câte ceva de criticat, începând cu februarie 2013, când a fost numit de Pon­ta: că au crescut cheltuielile Agerpres cu câte 20% de la un an la altul, că și-a angajat ne­vasta, că și-a tras mașină de serviciu de 40.000 de euro, că a transformat instituția în „agenție de voiaj“, cum spunea o po­li­ti­cia­nă gureșă. Răsunător a fost scandalul stea­gu­lui german peste harta Franței de pe o bro­șură MAE comandată la Agerpres. Nimic din toate acestea nu a iscat îngrijorarea PSD cât timp Giboi era „omul nostru“. Bugetul de pes­te 18 milioane de lei pe 2016, din care 15 mi­li­oa­ne cheltuieli cu personalul de peste 200 de angajați, a fost livrat. Ce s-a schimbat? Gaș­ca. Ponta e acum indezirabil, cu el cad și pro­te­jații. Ca să scape de Giboi, majoritatea par­la­mentară schimbă legea. O actualizează după interesele momentului. Dreptul de autor îi revine actualului ministru al Culturii, specialist în tabloide, Lucian Romașcanu, care a exe­cu­tat șpagatul cerut de partid. Actualul șef de comisie parlamentară, Radu Preda, declară vag că „vorbim despre o lege care până la ur­mă este foarte veche şi ar trebui adusă cum­va la nivelul anului 2017“. „Cumva“, fără analiză, fără criterii, fără cerințe manageriale. Epoca Dragnea vrea omul ei, deși Giboi nu și-a pierdut reflexele. Modificarea legislativă în­seamnă subordonare politică totală, aver­ti­zează MediaSind, FIJ, ActiveWatch etc.

 

Cumva, PSD a avansat în cotropirea canalelor de informație. Televiziunile de știri sunt deja acaparate de PSD, au devenit tribune de par­tid, iar dacă nu, sunt amenințate de faliment. Presa tipărită, necrozată de managementul ina­daptat la vremurile digitale și de ne­pu­tin­țe­le comunității media, piere încet. S-a ajuns aco­lo, sublinia profesorul Marian Petcu la o con­ferință, încât cel mai mare tiraj să îl deț­i­nă revista de hipermarket Kaufland: peste 4.000.000 de cititori pe ediție, în vreme ce ta­bloidul Click! vinde sub 100.000, iar Li­ber­ta­tea sub 50.000 de exemplare tipărite, con­form BRAT. Ziarele mai importante, unele ră­mase pe print, sunt arondate PSD sau în curs de acaparare: România liberă este cel mai re­cent caz. Internetul importă producția on­line și informația difuzată de televiziuni și ra­dio. Es­te cercul diabolic asupra căruia par­ti­dele vor control. Iată de ce tirul PSD-ALDE asu­pra mass-media, câtă mai suflă, este necontenit. 

 

PS. Din discutia ulterioara cu Alex Giboi, a reiesit faptul ca unele din informatiile vehiculate in presa si invocate de noi nu sunt exacte: sotia sa era deja angajata Agerpres cand s-au cunoscut, iar autoturismul achizitionat pentru companie nu a costat 40 000 Euro, ci mai putin, conform normelor  admise pentru companiile cu finantare de stat. 

 
TAGS : PSD ALDE SRR TVR Agerpres Legea 19/2003
Recomandari
Comentarii
?????? 2017-10-24
Atât sunteți "capabili" ,cei din presă ?
Ce opinie argumentată juridic aveți , la nivel de redacție, despre acțiunile de împiedicare a puneri în aplicare ,de către niște parlamentari ,de prin niște comisii ale parlamentului , prin votare ,a unor hotărâri judecătorești referitoare la incompatibilități ? Remarcați și că aceasta nu mai este o procedură parlamentară ,ci o procedură administrativă la nivelul parlamentului, aplicabilă și altora dintre cei care sunt în cauze din astfel de hotărâri judectorești definitive și executorii ? Considerați că asemenea "inițiative ale parlamentarilor" ar putea atrage răspunderea juridică a celor ce sunt responsabili la nivelul parlamentului cu punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești referitoare la spețe refertitoare la activități și persoane din parlament ? Considerai că ANI ar trebui să angajeze executori judectorești care să ducă la îndeplinire hotărârile judectorești definitive și executorii ale instanelor de judecată, referitoare la parlamentare ?
În ce alt sistem legislativ, din alte state democratice, ați mai remarcat ca parlamentul să voteze punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești, definitive și executorii, referitoare la membrii ai parlamentului ?
Considerați că aceia care votează pentru menținerea acelor parlamentari în legislativ, care au hotărâri de incompatibilitate și interdicții de a mai ocupa funcții publice anumite durate de timp, îi fac pe acei parlamentari și beneficiari ai unor foloase necuvenite pe lângă faptul că din punct de vedere legal îi determină să participe la comiterea unei infracțiuni mai grave, cum este cea referitoare la nepunerea în aplicarea a hotărârilor judecătorești definitive și executorii, pe lângă abuzul în serviciu la care se expun parlamentarii care contribuie, prin votare, care este o procedură nereglementată la punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești definitive și executorii, la înlesnirea realizării de foloase necuvenite pentru parlamentarii declarați incompatibili prin hotărâri judecătorești definitive ?
Care considerați că ar putea fi răspunderea juridică a președinților celor două camere ale parlamentului care permit asemenea "dezbateri" și votări ,în comisiile parlamentului, ale hotărârilor judecătorești definitive, refritoare la membrii ai parlamentului ?
Marius Nicolescu 2017-10-17
Belarus? Ucraina? Sudan? Gabon? Nu! Romania, tara a UE. Curios.
Total 2 comments.
4344
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22