Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Votul Senatului: Șeful Agerpres poate fi demis de parlament. Reacția directorului agenției
Dora Vulcan - - - -
2017-10-30
Actualitate Interna
0

Senatul a adoptat inițiativa legislativă a ministrului Culturii Lucian Romașcanu prin care directorul Agerpres poate fi demis de parlament în timpul mandatului său de cinci ani, în cazul respingerii de către Parlament a raportului anual de activitate al instituției.

 

 

 

UPDATE: Directorul Agerpres, Alexandru Ion Giboi, il acuza pe ministrul Culturii, Lucian Romascanu, ca "pregateste desfiintarea Agerpres ca agentie de presa independenta", in ziua in care Senatul a adoptat initiativa legislativa pentru modificarea Legii Agerpres, scrie Hotnews.ro.

 

 

 

Reactia directorului Agerpres, Alexandru Giboi:

 

"Votul de astazi, 30 octombrie, din Senat, nu este doar un vot de modificare a unei simple legi. Publicul Agerpres trebuie sa stie ca votul celor 64 de senatori este unul impotriva Agentiei, impotriva criteriilor profesionale obiective si, mai ales, este un vot pentru subordonarea politica a celei mai stabile institutii de presa publica din acest moment.

 

In ultima perioada am adus continuu, in mod public, argumente in sprijinul independentei editoriale a Agerpres, desi, intr-o democratie functionala, nu ar fi trebuit ca o asemenea discutie sa isi aiba locul. Din pacate, votul de astazi din Senat scoate in evidenta argumentul suprem al initiatorilor modificarii legii Agerpres: subordonarea politica. Da, Parlamentul ar trebui sa poata demite conducerea unei institutii pe care tot Parlamentul o numeste. Dar nu oricum, nu printr-un vot total politic, ci in urma analizei unor criterii profesionale cuantificabile, care sa fie relevante asupra evolutiei institutiei respective. In cazul de fata, majoritatea senatorilor, inclusiv domnul Romascanu, au respins tocmai acele amendamente care aduceau criteriile de performanta in proiectul domnului ministru al Culturii, imbunatatindu-l si scotandu-l practic din sfera influentei votului politic.

 

Ce dovada mai clara despre intentiile domnului Romascanu si a celorlalti initiatori si votanti ai modificarii legii Agerpres, decat renuntarea totala la criteriile de performanta ca baza a analizei activitatii Agentiei? De fapt, dansii nu doresc "reforma" sau "modernizarea" agentiei de presa, ci doar transformarea acesteia intr-un alt buton de comanda a presei publice, pentru partidul politic aflat la putere. Pentru domnul ministru al Culturii, opiniile profesionistilor nationali si internationali sunt "partizane". Presupun ca, daca erau de acord cu domnia sa si concurau la distrugerea Agerpres, ar fi dat dovada de buna credinta, in opinia dansului.

 

Pana acum, am preferat sa nu cred ca aceasta initiativa legislativa ar avea drept scop demiterea mea din functie. M-am luptat si voi continua sa ma lupt pentru principiile libertatii presei si ale democratiei pe care aceasta initiativa legislativa le incalca. Dar nu pot sa nu constat ca, in fond, in acest moment directorul Agerpres, alaturi de organizatiile nationale si internationale ce apara libertatea presei, stau intre o parte a puterii politice si nevoia de control total a presei publice din Romania. Este evident acest lucru, atunci cand dorinta nestavilita de "reforma" se concretizeaza, in primul rand, printr-un proiect care face mai usoara demiterea persoanei care nu "functioneaza" ca un simplu buton de comanda. In consecinta, ma voi pozitiona in continuare, ferm, in acelasi mod ca si pana acum, pentru ca nu pot renunta, oricare ar fi presiunile, la principiile care m-au ghidat pana acum in viata. Le multumesc, pe aceasta cale, tuturor organizatiilor care sustin Agerpres si inteleg ca libertatea presei publice este una dintre conditiile de baza pentru a avea o democratie functionala.

 

In incheiere, voi adresa, din nou, public, cateva intrebari domnului Lucian Romascanu, "reformatorul" Agerpres, cu speranta sincera ca voi primi raspunsuri la fel de publice:

 

1. Care sunt motivele reale pentru care doriti eliminarea mea din conducerea Agerpres?

2. De ce ati calificat opiniile organizatiilor nationale si internationale drept partizane?

3. De ce ati sustinut in plenul Senatului eliminarea amendamentelor ce aduceau criteriile de performanta in analiza activitatii Agerpres?"

 

***

 

 În favoarea proiectului au votat 64 de senatori, 16 au fost împotrivă și 27 s-au abținut.

 

 

"În primul rând, vă supun atenției faptul că, în acest moment, prin Legea 19/2003, directorul general al Agerpres este singurul angajat al instituțiilor statului de asemenea categorie care nu poate fi demis. În calitatea de președinte al Comisiei de cultură, pentru perioada de până în iunie 2017, am analizat absolut toate legile instituțiilor care sunt sub control parlamentar și care depind de activitatea Comisiei pentru cultură și media. Este singura lege care nu permite demiterea directorului general", a spus Romașcanu, citat de Agerpres.

 

 

 Iniţiatorul modificării legislative, actualul ministru al Culturii, Lucian Romaşcanu, şi-a motivat demersul prin faptul că, deşi agenţia naţională de presă se află sub control parlamentar, forul legislativ nu are niciun instrument de acţiune în cazul în care constată o funcţionare necorespunzătoare, cauzată de un management neperformant.

 

 

”Directorul general al Agerpres se bucură, practic, de o imunitate totală în interiorul mandatului său”, a explicat Romaşcanu în expunerea de motive a iniţiativei legislative.

 

Gheorghe Popa, secretar de stat în Ministerul Culturii, a anunțat că Guvernul susține adoptarea propunerii legislative.

 

Senatorul USR Nicoleta Ramona Dinu a susținut, în plenul Senatului, o serie de amendamente respinse în Comisia pentru cultură și media, dar acestea nu au fost acceptate de către majoritatea celor prezenți. Unul dintre amendamente prevedea că mandatul directorului general încetează în cazul respingerii raportului anual de activitate de către Parlament ''pentru neîndeplinirea obiectivelor cuantificabile prevăzute în Strategia de dezvoltare a AGERPRES".

 

"Raportul anual al AGERPRES cuprinde bilanțul activității pentru anul precedent, evaluarea activității proprii, precum și strategiile, proiectele și măsurile de optimizare a activității pentru anul în curs, fiind depus până la 30 martie a fiecărui an. Prin urmare, amendamentul propune ca prin această strategie să se definească obiective cuantificabile (...) și respingerea de către Parlament a raportului anual să fie întemeiată pe motive obiective, respectiv pe aceste aspecte legate de obiectivele cuantificabile din Strategia de dezvoltare a AGERPRES", a menționat senatorul USR.

 

 Prin adoptarea de către Senat a modificării, Agerpres urmează să se alinieze astfel televiunii şi radioului publice, în sensul că şi în cazul acestor două instituţii respingerea de către Parlament a raportului de activitate echivalează cu demiterea conducerilor. În prezent, legea de funcţionare a Agerpres prevede că directorul general este numit de către prim-ministru pentru un mandat de cinci ani, explică News.ro. Actualul director general al Agerpres este Alexandru Giboi, numit în 2013 de către premierul de atunci, Victor Ponta.

 

Giboi a contestat modificarea legislativă propusă de Lucian Romaşcanu şi adoptată de Senat, susţinând că agenţia naţională de presă va ajunge astfel sub control politic total.

 

Proiectul, inițiat de senatorii PSD Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, Valer-Daniel Breaz, Gabriela Crețu, Ovidiu-Cristian-Dan Marciu și Liviu-Lucian Mazilu, urmează să fie dezbătut și de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.

 

 

 

 

  • Senat: Mai multe organizații cer respingerea proiectului de modificare a legii Agerpres

 

 

Organizațiile pentru drepturile omului și libertatea presei cer senatorilor, printr-o scrisoare deschisă, să blocheze prin vot proiectul de modificare a legii Agerpres.

 

"Organizațiile pentru drepturile omului și libertatea presei, semnatare ale prezentei scrisori, fac un apel la dumneavoastră pentru a bloca prin vot încercările unor grupări de a pune stăpânire politică pe Agenția Națională de Presă AGERPRES, într-un prim pas, și de a subordona politic total, într-un al doilea pas, toate serviciile publice de media din România. Luni, 30 octombrie 2017, este programat în Senat votul pentru proiectul de modificare a Legii AGERPRES (L 330/2017 — Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES). Proiectul este inițiat de un grup de senatori ai Partidului Social Democrat, printre care se numără ministrul Culturii și Identității Naționale, Lucian Romașcanu", se menționează în scrisoarea deschisă, transmisă, luni, de MediaSind.

 

 

"Presa publică din România trece prin ceea ce este probabil cea mai dificilă perioadă de după 1989, fiind la un pas de transformarea în birou de presă al puterii politice, oricare ar fi aceasta. Libertatea editorială a presei publice reprezintă un pilon al democrației care trebuie păstrat dacă ne dorim o societate corect informată. Independența editorială trebuie păstrată, nu 'reformată' sau 'restructurată'. Demiterea conducerii AGERPRES fără luarea în considerare a unor minime criterii de performanță reprezintă semnalul direct al politizării instituției", a arătat Giboi, într-o declarație de presă.

 

El a menționat că proiectul de lege este unul "nociv" și trebuie respins.

 

"Intenția de politizare a fost clară în momentul în care cei câțiva membri ai Comisiei de Cultură prezenți la dezbaterea raportului asupra acestui proiect de lege au votat împotriva introducerii criteriilor de performanță ca baza a analizei activității Agenției, lăsând soarta AGERPRES la mâna votului pe criterii politice. AGERPRES trebuie să își continue drumul pe calea evoluției și pentru asta trebuie respins acest proiect de lege nociv", a conchis directorul instituției.

 

Conform scrisorii deschise, transmisă de MediaSind, proiectul nu și-a propus modernizarea legii de funcționare a AGERPRES, neexistând nicio analiză a modului de funcționare a agenției naționale de presă și a necesităților de modificări legislative pentru îmbunătățirea activității acesteia.

 

"Proiectul este gândit specific și exclusiv pentru schimbarea modului în care poate fi demis directorul acestei instituții, ținta urmărită fiind în mod vizibil schimbarea de urgență de la conducerea acestei instituții a actualului director. Mai exact, conform proiectului supus votului dumneavoastră, directorul poate fi demis de către Parlament oricând pe parcursul mandatului, prin respingerea raportului anual de activitate, fără însă ca în proiect să fie incluse și criteriile care ar putea duce la respingerea raportului (de exemplu, neîndeplinirea obiectivelor  prevăzute în Strategia Anuală adoptată de AGERPRES)", susțin autorii scrisorii.

 

Potrivit acestora, mecanismul prin care în prezent televiziunea și radioul public "stau la cheremul partidului sau al coaliției aflate la guvernare" urmează a fi adoptat și pentru agenția națională de presă. Respingerea raportului anual al radioului și televiziunii publice, fără existența unor criterii definite clar în lege, a făcut ca la conducerea televiziunii publice, din 2000 și până în prezent, doar un singur președinte — director general (PDG) să își poată încheia mandatul, "iar acea persoană, întâmplător sau nu, era agreată de Partidul Social Democrat".

 

"În mai puțin de un an de mandat de guvernare, coaliția majoritară PSD-ALDE a reușit să schimbe conducerea atât a televiziunii publice, cât și a radioului public, prin respingerea raportului anual, și să numească în funcțiile de președinți-directori generali o persoană agreată de PSD la televiziune și un membru PSD la radio. Chiar dacă suntem de părere că radioul și televiziunea publică au nevoie de reformă imediată, schimbarea politică a conducerilor nu face decât să împovăreze și să subordoneze politic și mai mult aceste instituții. În plus, în ceea ce privește agenția națională de presă, progresele instituției în ultimii ani sunt vizibile cu ochiul liber. Performanțele editoriale s-au îmbunătățit, site-ul instituției este în creștere ca vizibilitate, iar acuzele de interferență politică la nivel editorial sunt practic inexistente în spațiul public", se mai precizează în scrisoarea deschisă.

 

Organizațiile pentru drepturile omului și libertatea presei subliniază că au aflat "cu îngrijorare", din informațiile care au reieșit în spațiul public, că se dorește centralizarea celor trei instituții sub o singură umbrelă, o companie de media publică națională.

 

"Schimbarea conducerii AGERPRES, prin adoptarea legii supusă votului Senatului luni, este doar un prim pas în această direcție. Considerăm că o astfel de unificare a celor trei instituții este extrem de periculoasă pentru libertatea mass-media publice. Centralizarea sub o conducere (politică) unică va face ca ziariștii din mediile publice să aibă și mai puțină libertate în a-și îndeplini rolul de câine de pază cu care au fost investiți și pentru care sunt plătiți de cetățeni", semnalează sursa citată.

 

Conform acesteia, proiectul de modificare a Legii Agerpres a fost criticat deja de OSCE, Federația Europeană a Jurnaliștilor, UNI Europa Media, Entertainments & Arts, Federația Internațională a Muzicienilor, și se află ca alertă pe platforma libertății de exprimare a Consiliului Europei. De asemenea, publicații importante ca New York Times, Washington Post, EuroNews, Foxnews, RFI etc. au prezentat intenția PSD de a politiza și Agerpres.

 

"În concluzie, considerăm că instituțiile publice de media se află sub asediu politic și facem un apel la dumneavoastră, indiferent de partidul politic din care faceți parte, să nu puneți umărul la distrugerea definitivă a acestor instituții. Începeți prin a spune NU acestui proiect de modificare a legii Agerpres!", cer organizațiile menționate.

 

Scrisoarea deschisă este semnată de Reporteri fără Frontiere (Reporters sans frontieres), European Center for Press and Media Freedom, ActiveWatch (membră a Rețelelor Reporteri fără Frontiere și IFEX), Sindicatul Român al Jurnaliștilor — MediaSind (membră a Federației Internaționale a Jurnaliștilor), Centrul pentru Jurnalism Independent, Convenția Organizațiilor de Media.

 

 

 

 

  • Șeful Agerpres către ambasade: presa de stat,transformată în birou de presă al puterii politice

 

 

Directorul Agerpres, Alexandru Giboi, isi exprima ingrijorarea, intr-o scrisoare deschisa adresata ambasadelor străine, in legatura cu "viziunea Ministrului Culturii” pentru viitorul Societății Române de Televiziune, Societății Române de Radio și Agenției Naționale de Știri Agerpres.

 

 

 

Este pentru prima oară în istoria postdecembristă când un director general de canal media de stat are curajul să reclame ingerința puterii politice cu bocancii în libertatea presei.

 

Gestul directorului general al Agerpres de a cere sprijinul ambasadelor străine este unul fără precedent și dă notă despre starea de asediu a presei de stat sub presiunea puterii politice care vrea să-și subordoneze toate pârghiile de putere și control posibile. Trecerea sub control politic total a presei de stat este primul pas prin care comunicarea publică devine propagandă - primul semn al dictaturii.

 

 

 

 

 Scrisoarea deschisa adresată ambasadelor străine de directorul general al AGERPRES Alexandru Ion GIboi

 

Excelenta Voastra,

Doamna/Domnule Ambasador,

 

Intre democratie si autoritarism sunt doar cativa pasi, iar acestia sunt rapizi. Iar cand acesti pasi sunt parcursi in culise, la adapostul zgomotului provocat de alte scandaluri, rata de succes si ritmul schimbarii in rau pot fi uriase. In timpul celor mai mari proteste de la Revolutia Romana din 1989 pana in prezent, au aparut multe sloganuri. Unul dintre ele era "noaptea ca hotii". Nu doresc sa comentez motivele acelor proteste, dar pare ca unii dintre politicienii romani nu mai au nevoie nici de negura noptii pentru acte impotriva democratiei. Ma voi concentra, in cele ce urmeaza, pe efectele pe termen lung asupra societatii romanesti: AGERPRES este doar inceputul institutional.

 

Mass-media romaneasca se confrunta cu multe dificultati. Criza financiara ce a lovit lumea acum aproape zece ani a lasat in urma multe probleme in toate aspectele activitatilor companiilor media. Concedierile pe masura ce lichiditatile au scazut, polarizarea politica, retelele de socializare care au inceput sa joace un rol din ce in ce mai mare - toate astea, precum si altele, au condus la diminuarea standardelor profesionale in media romaneasca. In acelasi timp, educatia de consum media la un nivel scazut a publicului devine din ce in ce mai evidenta, multi distribuind stiri false pe internet, nerealizand impactul actiunilor lor. Publicul se indreapta constant catre "stiri usoare", facilitand aparitia manipularii.

 

In acest context, descris pe scurt, nevoia pentru un serviciu de stiri profesional si impartial oferit de catre mass-media publica nationala din Romania este de importanta maximaAtata vreme cat statul finanteaza mass-media publica ar trebui sa faca asta ca parte a unei strategii de a aduce continut de calitate consumatorilor de media, cu mai putina consideratie pentru succese imediate de rating si mai multa consideratie pentru evolutia pozitiva pe termen lung, planificata, atat a mass-mediei, cat si a publicului.

 

Agentia Nationala de Presa AGERPRES are sediul in Casa Presei Libere, o cladire veche de stil comunist din acea epoca, construita cu scopul de a fi sediul pentru toata presa centrala (a se citi centralizata) a epocii comuniste, cu exceptia televiziunii publice si a radioului. Aceasta este singura legatura pe care Agentia o mai are cu trecutul sau istoric, fiind acum principala sursa de informare pentru media centrala din Romania, cu clienti si parteneri atat in sectorul public cat si privat, media sau non-media. Dezvoltarea unui robot conversational - Facebook Messenger NewsBot (https://www.facebook.com/AGERPRES/), unui nou site (ce va aveaun update major din 21 noiembrie), investitii in tehnologie, noua echipa de productie video, noul concept de expozitie foto ce se va lansa la 27 noiembrie, cele peste 200 de parteneriate media semnate, digitalizarea rapida a arhivei fotografice AGERPRES - toate acestea inseamna un nivel de dezvoltare ce nu a mai fost atins inainte in Agentie. Cifrele financiare si cele din mediul online ale AGERPRES cresc anual. Veniturile proprii ale agentiei au crescut cu 5% in 2016, comparativ cu 2015, iar, pana acum, se pare ca vom replica cifrele anului trecut. De asemenea, din ianuarie pana in septembrie, anul curent, aproximativ 13 milioane de persoane au citit, cel putin o data, un articol al AGERPRES. Aceasta este, pe scurt, starea AGERPRES la momentul actual. Toate acestea nu ar fi fost posibile fara un cadru legal stabil ce aduce predictibilitate si stabilitate, deoarece acesta nu a fost efectul deciziilor luate peste noapte, ci efectul planificarii strategice.

 

In acest context, cinci senatori s-au gandit sa "modernizeze" AGERPRES. Acest lucru ar fi fost de apreciat, daca s-ar fi facut cu bune intentii. Insa un semnal de alarma a fost tras cand "modernizarea" a inceput cu un proiect de lege prin care se dorea demiterea directorului general. Opiniile publice exprimate de catre directorul AGERPRES, de catre Sindicatul Roman al Jurnalistilor MediaSind, de Federatia Europeana a Jurnalistilor, de Alianta Europeana a Agentiilor de Presa si ActiveWatch, nu i-au descurajat pe initiatori. O declaratie publica a principalului initiator al proiectului de lege, Lucian Romascanu, actualul Ministru al Culturii in Guvernul Romaniei, a subliniat determinarea lui de a "moderniza" AGERPRES, si, alaturi de TVR si SRR, transformarea mass-mediei publice in "organisme profesioniste de comunicare ale statului roman". O organizatie nu poate fi modernizata fara ca activitatea sa sa fie inteleasa. Mai mult decat atat, bunul simt dicteaza ca organizatia ce va fi modernizata sa fie consultata inainte ca modificarile sa fie facute. In final, o organizatie nu se poate moderniza fara criterii cuantificabile. In fapt, pare ca Ministrul Culturii cauta mai degraba un birou de presa extins pentru partidul de guvernamant decat o agentie nationala de presa moderna si functionala.

 

Contextul legal curent este foarte simplu. AGERPRES este in momentul de fata condusa de catre un Consiliu Director, condus de un director general. Membrii Consiliului Director, cu exceptia presedintelui, sunt angajati prin concurs de catre Agentie, fara imixtiune politica. Procedura de numire si demitere a directorului general este una publica, stabilita in legea de functionare actuala a AGERPRES.

 

In forma actuala, legea limiteaza influenta politica asupra Agentiei la numirea unui director general de catre Prim Ministrul in functie, o numire ce este urmata de catre un vot in Parlament. Politizarea serioasa ar fi rezultatul noii legi, care va permite Parlamentului sa demita directorul general AGERPRES dupa cum gasesc de cuviinta factorii politici decizionali, deoarece proiectul ce se afla la Parlament nu mentioneaza criterii profesionale ce pot servi drept baza a votului impotriva raportului de activitate.

 

Intr-adevar, persoana actualului director general nu este cea mai importanta in aceasta discutie. Insa, initiatorullegii ar fi trebuit sa dea dovada de deschidere inaintea depunerii proiectului la Parlament. Initiatorul legii ar fi trebuit sa invite toti factorii decizionali la o dezbatere transparenta, bazata pe argumente reale, nu sa se simta ignorat intr-un moment in care orice propuneri venite din partea profesionistilor sunt ignorate.

 

Declaratia ministrului Lucian Romascanu, din care rezulta ca directorul general AGERPRES este singurul oficial inamovibil din sistemul public este, de asemenea,  gresita. O mai mare atentie asupra institutiilor publice l-ar fi obligat pe ministru sa ia in considerare, spre exemplu, Constitutia Romaniei, mai specific articolul 140, paragraful 4, ce reglementeaza Curtea de Conturi: "Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori." Daca inamovibilitatea este o problema, ar putea fi necesar ca ministrul sa propuna modificarea Constitutiei, pentru a fi "modernizata" dupa placul sau.

 

Pe de alta parte, nicio persoana onesta nu poate crede ca o comparatie a situatiilor si legilor de functionare a celor trei organizatii publice de media este un tel constructiv, ci mai degraba distructiv. Saptesprezece din cei nouasprezece presedinti ai Consiliului de Administratie al Societatii Romane de Televiziune (SRTV), din 1989 pana in prezent, au fost schimbati inainte de terminarea mandatului. Daca acesta este un exemplu bun de urmat din punctul de vedere al domnului Romascanu, consider ca trebuie sa imi exprim respectuos dezacordul cu dansul. Vreau sa mentionez ca intreaga comunitate media din Romania, reprezentata de catre CJI, ActiveWatch si MediaSind, a cerut, ani la rand, modificarea legislatiei SRTV si SRR, in sensul slabirii controlului politic, exact prin inlaturarea posibilitatii "picarii" raportului anual la discretia Parlamentului.

 

In concluzie, in calitate de director general actual al AGERPRES, am considerat si consider ca trebuie sa imi exprim public ingrijorarea cu privire la viziunea Ministrului Culturii pentru viitorul SRTV, SRR si AGERPRES. Da, acestea trebuie sa fie organizatii profesionale, nu politice. Dar ca acestea sa reprezinte "organisme profesioniste de comunicare ale statului roman" in 2017 (nu 1984) inseamna transformarea lor, din organizatii media cu scopul exclusiv de informare publica profesionista, in birouri de presa de facto ale unei puteri politice. Si, cu privire la egalitatea dintre cele trei institutii media publice, sunt de acord ca este un deziderat pozitiv. Dar, ar fi mai bine, si probabil mai intelept din punct de vedere politic, sa incepem prin aducerea egalitatii in drepturile angajatilor, nu prin egalizarea modurilor de demitere a conducerilor.

 

Inca o data, ca director general al AGERPRES, subliniez public disponibilitatea mea catre o dezbatere decenta pe subiectul evolutiei AGERPRES, bazata pe criterii profesionale, obiective, nu pe criterii politice. Imi mentin angajamentul fata de misiunea mea de a proteja adevarul si de a oferi informatii publice de calitate.

 

Iata si cateva informatii relevante pentru subiectul prezent:

 

https://www.coe.int/fr/web/media-freedom/all-alerts/-/soj/alert/29429975

 

http://europeanjournalists.org/blog/2017/10/06/romania-draft-law-threatens-independence-of-agerpres-news-agency/

 

https://www.euractiv.fr/section/medias/news/news-agency-chief-denounces-political-takeover-of-romanian-state-media/

 

https://www.nytimes.com/aponline/2017/10/12/world/europe/ap-eu-romania-media-law.html

 

https://www.washingtonpost.com/world/europe/romania-media-group-dump-draft-law-that-harms-press-freedom/2017/10/12/3d58f87e-af37-11e7-9b93-b97043e57a22_story.html?utm_term=.a195bea54944

 

http://www.foxnews.com/world/2017/10/12/romania-media-group-dump-draft-law-that-harms-press-freedom.html

 

http://www.euronews.com/2017/10/13/romania-urged-to-stop-moves-to-restrict-media-freedom

 

https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/10/12/declaratie-de-presa-directorul-general-al-agentiei-nationale-de-presa-agerpres-alexandru-ion-giboi-20-52-27

 

https://www.agerpres.ro/cultura/2017/10/12/romascanu-voi-initia-din-pozitia-de-senator-reformarea-legii-agerpres-are-legatura-cu-un-principiu-nu-cu-un-director-16-20-20

 

Sunt in continuare disponibil pentru detalii aditionale.

 

Cu respect,

 

Alexandru Ion Giboi

 

Director General

 

Agentia Nationala de Presa AGERPRES

TAGS : senat agerpres modificare lege demitere director control parlament lucian romascanu initiator
Mai multe din Actualitate Interna
Comentarii
Total 0 comments.
3318
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22