Legea anti-ONG în regimurile Dragnea, Putin și Orbán

Scopul prost mascat al proiec­tu­lui de lege care priveşte ONG-urile e limitarea libertății de ex­pri­mare și de asociere a acelei părți din so­cietatea ci­vi­lă ca­re nu este pe pla­cul actualei co­a­li­ții aflate la pu­te­re. Sub același pre­­text - fundațiile fi­nanțate de mi­li­ar­darul american Ge­or­ge Soros ur­mă­resc destabilizarea țării -, legile re­gi­murilor Putin, Or­bán și Dragnea merg mână în mâ­nă spre punerea sub control și in­terzicerea ONG-urilor inde­zi­ra­bi­le pentru autocrațiile pe care le pa­tronează. Din urmă vin Ucrai­na și Republica Moldova.

Manifestațiile desfășurate iarna trecută în toată țara împotriva Ordonanței 13 au fost acuzate de puterea PSD-ALDE în frunte cu Li­viu Dragnea de manipulare ex­ternă de care s-ar face res­pon­sa­bi­le „rețeaua de fundații fi­nan­țate de miliardarul american Ge­orge Soros“ și companiile mul­tinaționale occidentale.

Pe 21 martie, la scurtă vreme du­pă retragerea OUG 13 și încetarea protestelor, la Senat a fost in­tro­dus în regim de urgență un pro­iect de lege sub semnătura de­pu­tatului PSD Liviu Pleșoianu și a senatorului PSD Șerban Nicolae. Sub pretextul transparentizării ac­tivității ONG-urilor și al pre­ci­zării caracterului de „utilitate pu­blică“ pe care guvernul îl re­cu­noaște unora dintre acestea, in­tro­duce condiții restrictive care permit puterii politice să reprime activitatea ONG-urilor care se opun politicilor sale.

Pumnul în gura ONG-urilor

Una dintre modificările „esen­țiale“ este introducerea obligației ONG-urilor - indiferent dacă sunt de utilitate publică sau nu, adică in­diferent dacă beneficiază de ac­ces la bunuri și resurse publice - de a publica semestrial declarația de venituri și cheltuieli în care să menționeze distinct, pentru fie­care venit în parte, persoana sau activitatea care a generat venitul respectiv și va­loa­rea acestuia. Ne­res­pectarea acestei obligații atrage sus­pendarea și, în fi­nal, desființarea ONG-ului.

În privința ca­rac­terului de „uti­li­ta­te publică“ pre­ve­derea „esențială“, reiterată sis­te­ma­tic de Liviu Pleșoianu, este in­ter­dicția ca acestea să fi desfășurat în ultimii doi ani „activități politice de orice fel“, definite ca „activități de strângere de fon­duri sau campanii de sprijinire ori opoziție față de un partid politic sau candidat pentru o funcție publică în care acesta poate fi numit sau ales“. În plus, proiectul introduce un algoritm de alocare a statutului de utilitate publică în care „serviciile so­cia­le“ și „educația“ capătă cea mai ma­re greutate - 70%.

Pe 20 no­iembrie, proiectul a fost adoptat ta­cit în Senat, fără amen­da­men­tele formulate în comisia juridică și fără să țină cont de avi­zul negativ al guvernului. Potrivit unora dintre ONG-urile vizate, atunci când i-a venit rândul la dez­baterea în plen, senatorii PSD-ALDE au părăsit sala, îm­pie­dicând alcătuirea cvorumului.

La două zile de la adoptarea proiectului în Senat, peste 60 de ONG-uri, incluzând o mulțime de fundații comunitare, dar și Greenpeace, APADOR-CH, Sal­vați Copiii sau Fundația pentru SMURD - au publicat un protest în care subliniază, pe de o parte, disproporția dintre faptă (ne­pu­blicarea rapoartelor de venituri și cheltuieli) și sancțiune (des­fiin­țarea organizației), pericolele pe care le reprezintă pentru drep­tu­rile individuale publicarea da­te­lor persoanelor fizice donatoare, precum și introducerea unei dis­criminări a ONG-urilor în raport cu orice alți plătitori de taxe. În plus, documentul reclamă li­mi­tarea libertății de exprimare a or­ganizațiilor de utilitate publică sub pretextul interzicerii „cam­pa­niilor de opoziție față de un par­tid sau candidat“, care ar fa­ce imposibilă orice critică la adre­sa politicilor și legilor emise de un guvern sau altul.

Scrisoarea nu face referire la fap­tul că, prin modul în care a fost gân­dită, „legea ONG-urilor“ limi­tează în mod abuziv dreptul fun­da­mental la libera asociere și nici nu remarcă faptul că activități asociate peste tot în lume cu uti­litatea publică, precum apărarea drepturilor individuale sau ale di­verselor categorii de cetățeni în ra­port cu autoritățile publice sunt excluse din start de la sta­tu­tul de „utilitate publică“.

Guvernul promite îmblânzirea bestiei

În fața acestei opoziții concertate, guvernul încearcă să vină cu o versiune mai blândă de re­gle­mentare și „transparentizare“ a activității ONG-urilor. Guvernul a dat aviz negativ Legii „Ple­șo­ianu/Nicolae“, iar acum mi­nis­trul Consultării Publice și Dia­lo­gului, Gabriel Petrea, anunță că va lansa în dezbatere publică un nou proiect „în maximum două săptămâni“. Spre deosebire de pro­iectul deja adoptat în Senat, va­rianta guvernamentală va mer­ge pe o „transparentizare mai lejeră“, nu va fi o îngrădire a ac­ti­vității ONG-urilor și va fi ela­bo­rat în urma discuțiilor cu aces­tea.

Spectrul lui Putin deasupra societății civile

Legea trecută prin Senat a fost com­parată pe bună dreptate cu Legea privind înregistrarea ONG-urilor ca „agenți străini“ adop­tată în 2012 de Rusia și a fost descrisă chiar ca o piesă de legislație luată copy-paste după le­gea rusă. În realitate, nu este chiar copy-paste pentru că deo­cam­dată lipsește obligativitatea înregistrării ca agent străin, dar motivațiile și intențiile sunt ace­leași și de aceea este rezonabil să ne așteptăm că acesta ar fi ur­mătorul pas.

Pe scurt, legea lui Putin din 2012 a fost adoptată exact ca proiectul lui Pleșoianu și Nicolae: în regim de urgență și în urma unor pro­teste de stradă ale opoziției puse pe seama puterilor străine. Putin a declarat explicit că „ONG-urile îndeplinesc funcția de cal troian pentru puterile străine cu scopul de a genera tulburări sociale“ în Rusia. Legea forțează ONG-uri­le care primesc finanțare din stră­i­nătate și „desfășoară activități politice“, definite foarte similar cu definiția din Legea „Ple­șo­ianu/Nicolae“, să se înregistreze ca „agenți străini“ și să prezinte rapoarte trimestriale, semestriale și anuale privind cine „a generat veniturile“ și cum au fost chel­tu­ite. Pedeapsa pentru nesupunere poate merge de la desființarea or­ganizației până la punerea sub acu­zare pentru infracțiuni finan­cia­re, ceea ce s-a și întâmplat de­ja.

Dar, cum era prea puțin, trei ani mai târziu, în mai 2015, Putin a semnat legea privind „or­ga­ni­za­ți­i­le indezirabile“, ai căror mem­bri puteau fi acuzați de in­frac­țiuni la adresa securității națio­nale. Primele organizații decla­ra­te indezirabile sub pedeapsa cu închisoarea au fost fundațiile fi­nanțate de George Soros, prima pe listă fiind National En­dow­ment for Democracy. Sub inci­den­ța legii și sub stricta su­pra­ve­ghere a statului se află, din 2012, Human Rights Watch, Amnesty International, Transparency In­ternational, care sunt socotite agenți străini, dar nu încă „in­de­zirabile“.

În sfârșit, sâmbăta trecută, Putin a atins punctul culminant, sem­nând legea care permite guver­nului să listeze ca agenți străini mass-media străine care operează în țară. În fruntea listei, Radio Europa Liberă.

Epigonii: Viktor Orbán

N-a trecut mult până când mo­delul Putin de suprimare a so­cietății civile să fie adoptat și de alții și primul care a făcut-o a fost Viktor Orbán, în efortul său de a transforma Ungaria într-un stat „iliberal“. După o hărțuire de câțiva ani care a dus guvernul Orbán în pragul unui conflict se­rios cu guvernul norvegian pe mar­ginea celebrelor granturi nor­vegiene, parlamentul de la Bu­da­pesta a adoptat pe 13 iunie anul acesta o lege care obligă ONG-uri­le care primesc mai mult de 24.000 de euro din străinătate să se înregistreze la tribunal și să declare public finanțarea străină. Pentru comparație, proiectul ro­mânilor Pleșoianu și Nicolae vrea declararea publică a tuturor veni­turilor, indiferent cât de mari și indiferent de la cine au fost primite. Scopul declarat al legii un­gare este „transparentizarea“, cel nedeclarat fiind blocarea cu orice preț a activităților fun­da­ții­lor finanțate de George Soros, îm­potriva căruia guvernarea FIDESZ a declarat război. În octombrie, Orbán a făcut și el un pas mai de­parte și a cerut serviciilor secrete să ancheteze „imperiul ONG-uri­lor lui Soros“.

Exemplul lui Putin nu a fost ur­mat numai de Ungaria lui Orbán. În martie, Ucraina a adoptat o le­ge si^­milară care viza ONG-urile spe­­cia­lizate în monitorizarea fap­te­lor de corupție, iar Moldova lui Do­­don pregătește o lege similară.