Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Legea anti-ONG în regimurile Dragnea, Putin și Orbán
2017-11-28
2
Legea care încearcă să sugrume organizațiile neguvernamentale, inițiată de parlamentarii PSD Pleșoianu și Nicolae, merge pe urmele celor similare din Rusia lui Putin și Ungaria lui Orbán.

 

Scopul prost mascat al proiec­tu­lui de lege care priveşte ONG-urile e limitarea libertății de ex­pri­mare și de asociere a acelei părți din so­cietatea ci­vi­lă ca­re nu este pe pla­cul actualei co­a­li­ții aflate la pu­te­re. Sub același pre­­text - fundațiile fi­nanțate de mi­li­ar­darul american Ge­or­ge Soros ur­mă­resc destabilizarea țării -, legile re­gi­murilor Putin, Or­bán și Dragnea merg mână în mâ­nă spre punerea sub control și in­terzicerea ONG-urilor inde­zi­ra­bi­le pentru autocrațiile pe care le pa­tronează. Din urmă vin Ucrai­na și Republica Moldova.

 

Manifestațiile desfășurate iarna trecută în toată țara împotriva Ordonanței 13 au fost acuzate de puterea PSD-ALDE în frunte cu Li­viu Dragnea de manipulare ex­ternă de care s-ar face res­pon­sa­bi­le „rețeaua de fundații fi­nan­țate de miliardarul american Ge­orge Soros“ și companiile mul­tinaționale occidentale.

 

Pe 21 martie, la scurtă vreme du­pă retragerea OUG 13 și încetarea protestelor, la Senat a fost in­tro­dus în regim de urgență un pro­iect de lege sub semnătura de­pu­tatului PSD Liviu Pleșoianu și a senatorului PSD Șerban Nicolae. Sub pretextul transparentizării ac­tivității ONG-urilor și al pre­ci­zării caracterului de „utilitate pu­blică“ pe care guvernul îl re­cu­noaște unora dintre acestea, in­tro­duce condiții restrictive care permit puterii politice să reprime activitatea ONG-urilor care se opun politicilor sale.

Minciunile lui Pleșoianu

Inițiatorul legii anti-ONG-uri, Liviu Pleșoianu, a declarat în martie, atunci când i s-a reproșat că legea țintește Grupul pentru Dialog Social și Federația Democrată a Germanilor din România, că nu vizează nicio organizație anume. Cu toate acestea, Pleșoianu nu contenește cu minciunile și injuriile la adresa GDS și a membrilor săi, proferate pe pagina de Facebook și la televiziuni de casă ale PSD.

Pumnul în gura ONG-urilor

 

Una dintre modificările „esen­țiale“ este introducerea obligației ONG-urilor - indiferent dacă sunt de utilitate publică sau nu, adică in­diferent dacă beneficiază de ac­ces la bunuri și resurse publice - de a publica semestrial declarația de venituri și cheltuieli în care să menționeze distinct, pentru fie­care venit în parte, persoana sau activitatea care a generat venitul respectiv și va­loa­rea acestuia. Ne­res­pectarea acestei obligații atrage sus­pendarea și, în fi­nal, desființarea ONG-ului.

 

În privința ca­rac­terului de „uti­li­ta­te publică“ pre­ve­derea „esențială“, reiterată sis­te­ma­tic de Liviu Pleșoianu, este in­ter­dicția ca acestea să fi desfășurat în ultimii doi ani „activități politice de orice fel“, definite ca „activități de strângere de fon­duri sau campanii de sprijinire ori opoziție față de un partid politic sau candidat pentru o funcție publică în care acesta poate fi numit sau ales“. În plus, proiectul introduce un algoritm de alocare a statutului de utilitate publică în care „serviciile so­cia­le“ și „educația“ capătă cea mai ma­re greutate - 70%.

 

Pe 20 no­iembrie, proiectul a fost adoptat ta­cit în Senat, fără amen­da­men­tele formulate în comisia juridică și fără să țină cont de avi­zul negativ al guvernului. Potrivit unora dintre ONG-urile vizate, atunci când i-a venit rândul la dez­baterea în plen, senatorii PSD-ALDE au părăsit sala, îm­pie­dicând alcătuirea cvorumului.

 

La două zile de la adoptarea proiectului în Senat, peste 60 de ONG-uri, incluzând o mulțime de fundații comunitare, dar și Greenpeace, APADOR-CH, Sal­vați Copiii sau Fundația pentru SMURD - au publicat un protest în care subliniază, pe de o parte, disproporția dintre faptă (ne­pu­blicarea rapoartelor de venituri și cheltuieli) și sancțiune (des­fiin­țarea organizației), pericolele pe care le reprezintă pentru drep­tu­rile individuale publicarea da­te­lor persoanelor fizice donatoare, precum și introducerea unei dis­criminări a ONG-urilor în raport cu orice alți plătitori de taxe. În plus, documentul reclamă li­mi­tarea libertății de exprimare a or­ganizațiilor de utilitate publică sub pretextul interzicerii „cam­pa­niilor de opoziție față de un par­tid sau candidat“, care ar fa­ce imposibilă orice critică la adre­sa politicilor și legilor emise de un guvern sau altul.

 

Scrisoarea nu face referire la fap­tul că, prin modul în care a fost gân­dită, „legea ONG-urilor“ limi­tează în mod abuziv dreptul fun­da­mental la libera asociere și nici nu remarcă faptul că activități asociate peste tot în lume cu uti­litatea publică, precum apărarea drepturilor individuale sau ale di­verselor categorii de cetățeni în ra­port cu autoritățile publice sunt excluse din start de la sta­tu­tul de „utilitate publică“.

 

Guvernul promite îmblânzirea bestiei

 

În fața acestei opoziții concertate, guvernul încearcă să vină cu o versiune mai blândă de re­gle­mentare și „transparentizare“ a activității ONG-urilor. Guvernul a dat aviz negativ Legii „Ple­șo­ianu/Nicolae“, iar acum mi­nis­trul Consultării Publice și Dia­lo­gului, Gabriel Petrea, anunță că va lansa în dezbatere publică un nou proiect „în maximum două săptămâni“. Spre deosebire de pro­iectul deja adoptat în Senat, va­rianta guvernamentală va mer­ge pe o „transparentizare mai lejeră“, nu va fi o îngrădire a ac­ti­vității ONG-urilor și va fi ela­bo­rat în urma discuțiilor cu aces­tea.

 

Spectrul lui Putin deasupra societății civile

Ungaria vs. Comisia Europeană

În luna aprilile, Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva Ungariei privind adoptarea legii anti-ONG care ar încălca dreptul fundamental la libera asociere. La începutul lunii octombrie, Comisia a constatat că niciuna dintre neregulile constatate nu a fost îndreptată și a decis să meargă mai departe într-un proces care riscă să aducă Ungaria în fața Curții Europene de Justiție.

 

Legea trecută prin Senat a fost com­parată pe bună dreptate cu Legea privind înregistrarea ONG-urilor ca „agenți străini“ adop­tată în 2012 de Rusia și a fost descrisă chiar ca o piesă de legislație luată copy-paste după le­gea rusă. În realitate, nu este chiar copy-paste pentru că deo­cam­dată lipsește obligativitatea înregistrării ca agent străin, dar motivațiile și intențiile sunt ace­leași și de aceea este rezonabil să ne așteptăm că acesta ar fi ur­mătorul pas.

 

Pe scurt, legea lui Putin din 2012 a fost adoptată exact ca proiectul lui Pleșoianu și Nicolae: în regim de urgență și în urma unor pro­teste de stradă ale opoziției puse pe seama puterilor străine. Putin a declarat explicit că „ONG-urile îndeplinesc funcția de cal troian pentru puterile străine cu scopul de a genera tulburări sociale“ în Rusia. Legea forțează ONG-uri­le care primesc finanțare din stră­i­nătate și „desfășoară activități politice“, definite foarte similar cu definiția din Legea „Ple­șo­ianu/Nicolae“, să se înregistreze ca „agenți străini“ și să prezinte rapoarte trimestriale, semestriale și anuale privind cine „a generat veniturile“ și cum au fost chel­tu­ite. Pedeapsa pentru nesupunere poate merge de la desființarea or­ganizației până la punerea sub acu­zare pentru infracțiuni finan­cia­re, ceea ce s-a și întâmplat de­ja.

 

Dar, cum era prea puțin, trei ani mai târziu, în mai 2015, Putin a semnat legea privind „or­ga­ni­za­ți­i­le indezirabile“, ai căror mem­bri puteau fi acuzați de in­frac­țiuni la adresa securității națio­nale. Primele organizații decla­ra­te indezirabile sub pedeapsa cu închisoarea au fost fundațiile fi­nanțate de George Soros, prima pe listă fiind National En­dow­ment for Democracy. Sub inci­den­ța legii și sub stricta su­pra­ve­ghere a statului se află, din 2012, Human Rights Watch, Amnesty International, Transparency In­ternational, care sunt socotite agenți străini, dar nu încă „in­de­zirabile“.

 

În sfârșit, sâmbăta trecută, Putin a atins punctul culminant, sem­nând legea care permite guver­nului să listeze ca agenți străini mass-media străine care operează în țară. În fruntea listei, Radio Europa Liberă.

 

Epigonii: Viktor Orbán

 

N-a trecut mult până când mo­delul Putin de suprimare a so­cietății civile să fie adoptat și de alții și primul care a făcut-o a fost Viktor Orbán, în efortul său de a transforma Ungaria într-un stat „iliberal“. După o hărțuire de câțiva ani care a dus guvernul Orbán în pragul unui conflict se­rios cu guvernul norvegian pe mar­ginea celebrelor granturi nor­vegiene, parlamentul de la Bu­da­pesta a adoptat pe 13 iunie anul acesta o lege care obligă ONG-uri­le care primesc mai mult de 24.000 de euro din străinătate să se înregistreze la tribunal și să declare public finanțarea străină. Pentru comparație, proiectul ro­mânilor Pleșoianu și Nicolae vrea declararea publică a tuturor veni­turilor, indiferent cât de mari și indiferent de la cine au fost primite. Scopul declarat al legii un­gare este „transparentizarea“, cel nedeclarat fiind blocarea cu orice preț a activităților fun­da­ții­lor finanțate de George Soros, îm­potriva căruia guvernarea FIDESZ a declarat război. În octombrie, Orbán a făcut și el un pas mai de­parte și a cerut serviciilor secrete să ancheteze „imperiul ONG-uri­lor lui Soros“.

 

Exemplul lui Putin nu a fost ur­mat numai de Ungaria lui Orbán. În martie, Ucraina a adoptat o le­ge si­milară care viza ONG-urile spe­­cia­lizate în monitorizarea fap­te­lor de corupție, iar Moldova lui Do­­don pregătește o lege similară.

TAGS : Viktor Orbán Vladimir Putin ONG Dragnea PSD Rusia oug 13 serban nicolae ALDE Liviu Dragnea George Soros Liviu Plesoianu Facebook Europa Libera
Recomandari
Comentarii
profesoru 2017-11-30
Ce nu spune d. Câmpeanu e că legea care permite guver­nului rus să listeze ca agenți străini mass-media străine care operează în țară e o replică directă la măsura luată în SUA de a obliga Russia Today să se înregistreze ca agent străin.
Imreh Istvan 2017-11-29
Poate ca sunt putin incuiat dar nu inteleg un lucru. De ce este o problema ca ONG-urile sa nu isi declare veniturile si cheltuielile. Aceste organizatii functioneaza in tara si cred ca trebuie sa se supuna unui minim control financiar, ca orice persoana fizica, PFA, SRL SA si altetii. Daca desfasoara o activitate civica de ce trebuie sa-si ascunda finantarea si cheltuirea banilor. Oare asa nu patronam spalarea unor bani prin aceste organizatii? Daca desfasoara alta activitate decat civica si trec in politic sa se transformr in partid. Chiar daca numara pasarile rare sau amfibienii endemici, primesc finantare, oare de ce nu trebuie sa declare activitatea financiara? Declararea finantarii este o problema probabil pentru cei ce spala bani, ocolesc prin aceste ONG-uri platile de impozite, taxe spre stat. Si daca sa presupunem au si activitati care contravin sigurantei nationale, tot trebuie protejate? Oare ei traiesc extra "muros" nu in cetate?
Total 2 comments.
1740
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22