Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Poate legea să frâneze știrile false? Nu în România
2018-01-16
0
Și mass-media din România se confruntă cu campaniile distructive de fake news venite pe canale rusești, dar adevărata problemă este proliferarea jurnaliștilor falși și a falșilor lideri de opinie.

 

Anul 2018 începe în Germania cu aplicarea te­mutei legi NetzDG, care amenință marile plat­for­me și agregatorii de știri online cu amenzi de 50 de milioane de euro dacă nu mo­de­rează discursul propagator de ură și nu șterg conținuturile „ilegale“ în 24 de ore. Pentru Facebook, Twitter, Youtube, Instagram, Snapchat etc. le­gea germană aduce obligații în plus față de măsurile deja impuse de propriile standarde și detectoare de știri false. Com­paniile trebuie să anga­jeze și să instruiască personal de limbă germană pentru ra­die­rea conținuturilor controversate, precum și juriști pentru contactul cu justiția germană. Facebook a angajat deja peste 1.200 de mo­deratori pentru suprimarea știrilor semnalate ca nelegale și deține centre de radiere la Ber­lin și Essen. Mai mult, aceeași lege obligă plat­formele să publice listele conținuturilor șter­se, rapoarte care vor ocupa multe pagini, din moment ce Facebook a radiat într-o singură lună peste 15.000 de știri notificate de Netzwerkdurchsetzungsgesetz - NetzDG. Arhitectul acestei legi, ministrul Justiției din Cabinetul Merkel, Heiko Maas, parează criticile de în­căl­care a libertății de exprimare aduse de ins­tituțiile europene, de ONU, de organizațiile media, arătând că limbajul urii, insultele și in­citarea la discriminare ori la crimă încalcă, în fapt, li­ber­tatea de opinie. Nici pozițiile politice nu sunt unanim fa­vo­rabile legii, votată de ma­jo­ri­tate în iunie 2017. Konstantin von Notz, parlamentar eco­logist, citat de The Guardian, și-a exprimat îngrijorarea că par­tidele extremiste ca AfD se vor folosi de ri­gorile legii pentru a se victimiza, dacă me­sajele lor ofensatoare vor fi șterse. Iar au­tovictimizarea aduce, din păcate, voturi.

 

Franța preconizează o lege asemănătoare până la sfârșitul anului. Cel puțin aceasta este dorința președintelui Macron, pentru a proteja societatea de manipualre și de strategiile me­diatice care adâncesc discordia socială și st­i­mulează suspiciunea, conflictul, frica. Pre­șe­dintele „care nu doarme niciodată“, cum l-a ironizat Le Monde, a explicat cum ar trebui să arate o astfel de lege. În primul rând, con­siliul audiovizual francez ar primi puteri spo­rite pentru a modera și sancționa fie autori, fie distribuitori ai știrilor contrafăcute și pen­tru a cere transparență sporită atât plat­for­melor, cât și plătitorilor de publicitate. În Fran­ța, 6 din 10 persoane consideră me­diile cla­sice surse credibile pentru domeniile po­litice și electorale, cum arată un studiu Kan­tar Media efectuat pe opt mii de subiecți.

 

În România, aplicarea unei legi similare este o iluzie. Legea Audiovizualului prevede mă­suri de detectare și de sancționare a dera­pa­jelor etice, printre care și manipularea, min­ciuna, campaniile negative etc. difuzate la televiziune sau la radio, însă politizarea Con­siliului Național al Audiovizualului face inuti­li­zabile instrumentele legale. Protecția pe care o au Antena 3 sau RTV, niciodată sancționate ca exemplare de manual pentru propagandă și manipulare tabloidă, ilustrează ineficiența CNA. Și mass-media din România se con­fruntă cu campaniile distructive de fake news ve­nite pe canale rusești, dar adevărata pro­blemă este proliferarea jurnaliștilor falși și a falșilor lideri de opinie. Atât timp cât co­munitatea profesională nu reușește să eli­mine singură, prin autoreglementare, acești dinți cariați, nicio lege referitoare la presă nu ajută.

 

Societățile evoluate tehnologic își bat capul cu detectoare de fake news, perfecționate în ultima vreme atât pe continentul american, cât și în Europa sau Asia. Doi cercetători, Ethan Porter și Thomas Wood, au experi­mentat pe trei mii de subiecți cât de credibile sunt rectificările unor știri false. Concluziile lor sunt relativ pesimiste: adesea, povestea ade­vărată naște mai multă suspiciune decât povestea falsă. Încrederea zdruncinată a pu­blicului în presă se recâștigă greu. Ancheta Senatului SUA a scos la lumină un adevăr în­fricoșător: 126 de milioane de americani au recepționat pe Facebook știrile propagate de agențiile rusești în ampla campanie de dezin­formare țintind alegerile prezidențiale. În fe­bruarie, responsabilii Facebook se vor în­tâl­ni cu partenerii din operațiunea fact-chec­king pentru a vedea rezultatele. Până atunci, Mark Zuckerberg a decis deja schimbarea al­go­rit­milor în favoarea conținuturilor vehiculate de „prieteni“, diminuând astfel riscul știrilor con­trafăcute de mass-media. Presa online va tre­bui să plătească dacă va dori să fie difuzată prioritar în fluxul de știri, ceea ce sugerează că, dincolo de declarațiile lui Zuckerberg des­pre „o lume mai bună“ și despre „uma­ni­zarea“ rețelelor, se ascunde o nouă sursă de monetizare. Deocamdată, anunțul a adus com­paniei pierderi de peste 3 milioane de do­lari prin scăderea acțiunilor la bursă.

TAGS : NetzDG AfD
Comentarii
Total 0 comments.
Recomandari
1115
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22