Pe aceeași temă
Secția de procurori a CSM a respins marți raportul prin care ministrul de Justiției Tudorel Toader a cerut revocarea șefei DNA Laura Codruța Kovesi. Votul a fost de 6 la 1, singurul vot pentru revocare fiind cel al ministrului justitiei. Laura Coduta Kovesi a răspuns marți, în fața secției de procurori a CSM celor 20 de puncte din raportul ministrului Justitiei, prin care Tudorel Toader i-a cerut revocarea din funcția de șefă a DNA.
Ulterior a dat și o replică extrem de acidă constatării ministrului care spusese că nu a fost convins de răspunsul ei:
”Discursul dumneavoastra poate fi seducator pentru cei care nu se pricep. N-am sa dau acum replica la replica, categoric nu ma convingeti. Ati vorbit de maretele realizari in problema masurilor asiguratorii si indisponibilizarilor. Sigur ca e greu de explicat cuiva statistica celor trimisi in judecata si achitati, stand in spatele unei hotarari a CSM. Adevarul trebuie stiut, trebuie asumat, trebuie sa iasa la suprafata, si, daca are conotatii negative, trebuie indreptat”, a spus Toader după ce a ascultat-o pe Kovesi în calitatea sa de invitat al secției de procurori a CSM.
”In primul rand, eu nu sunt aici ca sa va conving pe dumneavoastra. Daca ati fi vrut sa va conving, am fi avut o discutie institutionala prealabila. Sunt aici ca sa explic ca ceea ce ati prezentat in propunere (de revocare - n.r.) nu este real si nu are sustinere”, a spus șefa DNA marți, în replică la evaluarea pe care ministrul Toader i-a făcut-o lui Kovesi, audiată de secția de procurori a CSM.
”Aceste motive din raport sunt nereale, nedovedite, netemeinice, simple sustineri care nu se confirma cu nimic. Pentru unele afirmatii, extrem de grave, nu exista niciun fel de probe”, a spus șefa DNA cu privire la raportul făcut public joia trecută de ministrul care i-a cerut revocarea din funcția de șefă a DNA.
Kovesi a demontat, punct cu punct, raportul prin care Toader a cerut revocarea șefei DNA
CITESTE AICI ARGUMENTATIA LUI KOVESI
- acuzele privitoare la încălcarea sistematică a Constituției
Acest lucru ne dovedeste lipsa de previzibilitate a legislatiei si exista uneori interpretari diferite, iar daca aceste lucruri nu ar exista, nu ar exista nici Curtea Constitutionala. Ministrul Justitiei reproseaza unui magistrat ca nu a prevazut ca va urma o decizie a CCR, ni se reproseaza ca nu am stiut dinainte ca CCR va declara un conflict de natura constitutionala.
- prezența în fața comisiei speciale de anchetă de la parlament (comisia ”Sufrageria”)
Am raspuns in scris la toate solicitarile care mi-au fost adresate de aceasta comisie speciala. Nu se pot aplica retroactiv deciziile CCR si nu se poate reprosa unui magistrat ca nu a prevazut ca va urma o decizie a CCR.
- cu privire la conflictul de natură constituțională dintre DNA și Guvernul României
Există o decizie a CCR care a constatat ca nu exista un conflict de natura constitutionala intre DNA si Guvernul Romaniei.
- cu privire la comunicatul DNA (invocat în raportul de demitere al ministrului la punctul 5) în care s-ar fi făcut referiri la aspecte de oportunitate
O descriere a situatiei intr-un comunicat nu poate constitui o situatie de incalcare a competentelor de catre conducatorul institutiei. Acest comunicat nu a fost retras niciodata, este pe site-ul institutiei, este o sustinere neadevarata.
- cu privire la avizul comisiei de la Veneția
Acesta vizeaza actiunile Guvernului Romaniei, nu DNA. Mentiunile din aviz nu au nicio legatura cu activitatea DNA.
- cu privire la comportamentul discreționar, autoritat, de obsctrucționare a anchetelor
Motivele si argumentele se bazeaza pe forma raportilui emis de Inspectia Judiciara in septembrie. Acel raport nu a fost avizat de CSM, sectia de procurori, in forma respectiva. Forma aceea a fost modificata, doar o parte din acele concluzii au fost pastrate. Acest act nu are nicio valoare juridica, nefiind aprobat de Sectia de procurori a CSM. In ceea ce priveste comportamentul autoritar, discretionar, apreciez ca este o apreciere subiectiva a ministrului Justitiei.
- cu privire la acuzația de intervenție în anchetele procurorilor
Acuzație care nu se susține cu nimic. Aceasta apreciere se face pe baza unor declaratii luate din spatiul public, si anume ca mi-am asumat un anumit dosar. Am spus ca mi-am asumat acel dosar in virtutea functiei de procuror sef, si anume ca verific legalitatea solutiilor emise in dosare. Si acest motiv este nedovedit si netemeinic.
- Prioritizarea solutiilor cu impact mediatic
La o simpla lecturare a documentului Inspectiei Judiciare se poate constatata ca nu am folosit niciodata cuvantul "decapat". De asemenea, nu am prioritizat dosarele in functie de numele unor persoane. Din expertiza tehnica rezulta foarte clar ca inregistrarile aparute in spatiul public nu sunt originale, nu sunt autentice. Ministrul Justitiei a eliminat cocluziile unei probe tehnice. Primul criteriu este vechimea dosarelor, data la care ele se inregistreaza. La dosarele mai vechi de un an exista si un ordin al procurorului general, care verifica dosarele mai vechi de un an, de doi sau chiar de 5 ani.
- cu privire la contestarea autorității CCR
Niciodata nu am contestat autoritatea CCR, nu am contestat si nu am emis nicio parere laudativa fata de deciziile CCR. Am prezentat date statistice si tipologii identificate in dosarele de abuz in serviciu. Nu am criticat decizia CCR, ci am prezentat efectele. Faptul ca in cadrul unor dezbateri profesionale mi-am exprimat punctul de vedere nu cred ca poate constitui un motiv de revocare. Insusi ministrul Justitiei a demarat o dezbatere publica privind redefinirea abuzului in serviciu. In toate interviurile am respectat codul deontologic si am spus ca aplicam legea. Daca ar fi asa, ar trebui sa desfiintam toate revistele de drept, in care avocatii si magistratii isi exprima opiniile privind modificari legislative.
- cu privire la afirmații prin care a afectat imaginea României
Faptul ca, in urma deliberarilor, CCR a stabilit ca infiintarea sectiei speciale de anchetare a magistratilor este constitutionala, nu inseamna ca ea este si utila, nu inseamna ca este obligatoriu ca dispozitiile sa se aplice in aceasta forma. Am facut afirmatii de o gravitate fara precedent, care au afectat imaginea tarii. S-a dovedit ca exista o legatura intre afirmatiile mele si declaratiile unor oficiali? CMS a dat aviz negativ si a criticat modificarile legilor justitiei. Nu inseamna ca oficiali europeni s-au exprimat pentru ca procurorul sef al DNA a criticat aceste dispozitii. Am sa sustin in continuare ca inculpati condamnati ataca justitia, ii vedem zilnic in studiouri de televiziune, dand lectii de moralitate. Prin ceea ce a facut DNA in ultimii ani s-a dovedit ca lupta cu coruptia este eficienta. Acest lucru a imbunatatit imaginea Romaniei, nicidecum nu a afectat-o.
Punctul 14: Faptul ca am criticat un proiect de lege al ministrului Justitiei nu cred ca reprezinta motiv de revocare. Daca Romania a inregistrat rezultate bune impotriva coruptiei, le-a realizat si pentru ca procurorii au fost independenti in activitate.
Punctul 15: Investigarea unor persoane care detin functii inalte in stat nu este o dorinta a procurorilor DNA, este o competenta prevazuta de lege. Ia sa vedem cate condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului sunt in dosare instrumentate de DNA: Niciuna, de cand ma aflu la conducerea DNA. In perioada 2001-2012 au fost 12.
Punctul 16: Cresterea numarului de achitari si sporirea cheltuielilor. In 2016, 116 persoane au fost achitate, dintre care 15 in urma deciziei privind abuzul in serviciu. In 2016 nu a crescut numarul achitarilor, ci a scazut fata de anul anterior. Nu toate solutiile in care s-au pronuntat achitari sunt imputabile procurorilor DNA. Cu privire la ponderea achitarilor, din nou, este o sustinere nereala in raportul MJ. A se face o asemenea afirmatie, de o gravitate atat de mare... Am respectat in totalitate decizia CSM privind raportarile, care este obligatorie. Cu privire la alocarile bugetare: Compararea bugetelor unor structuri de Parchet diferite nu este oportuna, in primul rand ca in structura DNA avem si politisti. Peste 80% din bugetele structurilor de Parchet vizeaza cheltuieli de personal. In 2016 DNA a avut un buget de 27 de milioane de euro, 84% a insemnat plata salariilor, cheltuieli de personal. 2,7 milioane au fost cheltuieli cu anchetele. 667 milioane euro - masuri asiguratorii impuse de DNA. 226 de milioane euro a adus DNA la bugetul de stat in urma unor decizii definitive ale instantei.
Punctul 17: Lipsa de implicare a procurorului sef in sanctionarea unor comportamente: In cursul anului trecut am solicitat plecarea a doi procurori din DNA. Atunci cand au fost situatii de procurori care au incalcat Codul deontologic, am intervenit imediat.
Punctul 18: O acuzatie grava: falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice. Nu se falsifica probe in DNA si nu exista dovezi ca s-ar fi falsificat.
Punctul 19: Tergiversarea solutionarii dosarelor cu consecinta prescrierii. Toate dosarele mai vechi de un an sunt supuse unui dublu control, inclusiv al procurorului general. Un control vizeaza ritmicitatea cu care se lucreaza la dosar: daca nu se lucreaza 30 de zile, dosarul se poate da altui procuror. Nu procurorul sef al DNA este cel care calculeaza termenul de prescriptie, termenul de prescriptie se calculeaza de catre procurorul de caz. In dosarul Microsoft, DNA a fost sesizata la 9 ani de la incheierea contractului. Prejudiciul estimat a se fi produs - ICCJ a dispus confiscarea unor sume de bani.
Punctul 20: Lipsa de reactie in verificarea activitatii profesionale si conduitei unor procurori. Am trimis informari scrise in care am aratat masurile interne dispuse, am precizat si precizez si acum ca asteptam concluziile Inspectiei Judiciare. Apreciez ca propunerea este neintemeiata si nedovedita.
foto, Agerpres
