Pe aceeași temă
La dezbateri au participat: judecătorul Simona Marcu (preşedintele CSM), Titus Corlăţean ( senator PSD), Ionuţ Stroe ( deputat PNL), Thomas Markert (secretar al Comisiei de la Veneţia) şi Gianluca Esposito - secretar executiv al GRECO, grupul de State Împotriva Corupţiei (GRECO), organism al Consiliului Europei care a întocmit un raport extrem de critic faţă de Legile Justiţiei adoptate recent la Bucureşti.
"Victorie PNL! Modificarea Legilor Justiţiei ajunge la Comisia de la Veneţia! Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a aprobat solicitarea PNL de sesizare a Comisiei de la Veneţia pentru exprimarea unui punct de vedere cu privire la modificările Legilor Justiţiei propuse de PSD şi ALDE După refuzul sistematic al celor de la PSD şi ALDE de a cere opinia experţilor internaţionali în privinţa propunerilor de modificare a legilor Justiţiei, PNL a reuşit să obţină acest lucru prin intermediul parlamentarilor săi din cadrul APCE", transmite PNL, citat de Digi 24.
Liberalii spun că judecătorii Curţii Constituţionale vor trebui să ţină cont de opinia Comisiei de la Veneţia.
"PNL a folosit în acest demers o cale extraordinară de sesizare a Comisiei de la Veneţia prin intermediul Comisiei de Monitorizare a APCE. În aceste condiţii, CCR va trebui să ţină cont de opinia Comisiei de la Veneţia în privinţa modificărilor aduse Legilor Justiţiei, aşa cum a ţinut cont şi în alte cazuri. Parcursul legilor Justiţiei va trebui să aştepte acum punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia", mai spun liberalii.
Deputatul PNL Cezar Preda i-a solicitat pe 30 martie preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Michele Nicoletti, pentru ca în 23 aprilie, prima zi a sesiunii APCE, să se decidă sesizarea Comisiei de la Veneţia cu privire la modificările aduse celor trei legi ale justiţiei. De asemenea, senatorul PNL Alina Gorghiu a înaintat preşedintelui Comisiei juridice de la nivelul APCE, Frank Schwabe, o solicitare similară pentru ca acest for să solicite opinia Comisiei de la Veneţia în privinţa modificărilor aduse legilor justiţiei din România.
Legile au fost adoptate luni pentru a doua oară de către Parlament după ce, iniţial, PNL le-a contestat, iar CCR a decis că unele articole sunt neconstituţionale.
Cele trei legi ale justiţiei - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) - au fost adoptate în 26 martie pentru a doua oară de către Parlament după ce, iniţial, PNL le-a contestat, iar CCR a decis că unele articole sunt neconstituţionale.
Printre cele mai importante modificări la legile Justiţiei se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii ICCJ şi corelarea prevederii din legea 303/2004 cu legea 317/2004.
”Decizia in cadrul comisiei de monitorizare s-a luat prin vot, in unanimitate, in sensul redactarii unei solicitari Comisiei de la Venetia (CV) pentru o opinie pe cele trei legi: cea legata de statutul judecatorilor si procurorilor, cea legata de organizarea sistemului de justitie si cea privind functionarea Consiliului Superior al Magistraturii", a declarat pentru Ziare.com deputatul PNL Ionut Stroe, cel care a fost desemnat de Opozitia de la Bucuresti sa ceara si sa obtina, cu argumente, consultarea Comisiei de la Venetia.
Ce urmează, care a procedura
Intrebat ce urmeaza, Ionut Stroe a punctat pasii procedurali. "Comisia de monitorizare a APCE va redacta o scrisoare oficiala adresata Comisiei de la Venetia solicitandu-i sa elaboreze o opinie pe aceste trei legi. Conform procedurilor, va urma o vizita a reprezentantilor CV in Romania, pentru documentare, si adoptarea unei decizii in cadrul plenului CV in legatura cu opinia respectiva. Eu stiu ca au plen in luna iunie. Daca se grabesc putin, tinand cont si de faptul ca suntem presati de anumite termene constitutionale in Romania, membrii Comisiei de la Venetia ar putea in luna iunie sa aiba adoptata prin vot in cadrul plenului aceasta opinie", a explicat deputatul PNL.
Cum s-au poziționat reprezentanții statului roman
- Ionut Stroe, partea Opozitiei de la Bucuresti, aducand argumente in favoarea consultarii Comisiei de la Venetia.
"Am inceput cu concluzia, aceea ca in Romania este nevoie de expertiza internationala si Comisia de la Venetia este un organism international cu expertiza si credibilitate, care nu poate decat sa ajute, sa sprijine, sa ofere suportul necesar adoptarii unei legislatii corecte, transparente, sanatoase in domeniul Justitiei in Romania. Am adus ca argumente si chestiuni legate de rapiditatea si modul evaziv in care coalitia de guvermanant a tratat solicitarile, nu numai ale Opozitiei, dar si ale formelor asociative din zona Justitiei de a dezbate mult mai consistent aceste subiecte. Dezbaterea parlamentara a durat, practic, intre 31 octombrie si 21 decembrie, o perioada insuficienta. Am vorbit despre lipsa de dezbatere reala si de dialog cu organizatiile profesionale si despre modul in care CSM s-a exprimat si a redactat o opinie negativa pe aceasta tema. De asemenea, am mentionat petitia semnata de cei peste 4.000 de magistrati din Romania, am semnalat aspectele de neconstitutionalitate pe care Curtea Consitutionala s-a pronuntat, am vorbit despre modul in care putem coopera cu GRECO si Comisia de la Venetia, precum si despre recomandarile MCV in legatura cu consultarea Comisiei de la Venetia in redactarea acestor legi. In plus, am amintit de solicitarea domnului secretar general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, care i-a cerut presedintelui Klaus Iohannis sa solicite autoritatilor romane cooperarea si obtinerea opiniei Comisiei de la Venetia si, nu in ultimul rand, am manifestat disponibilitatea PNL in a conlucra si a avea o contributie substantiala la redactarea unor legi sanatoase, imbunatatite, nu in maniera in care PSD si coalitia de guvernamant au facut-o. Acestea au fost argumentele prezentate de mine in comisia de monitorizare a Consiliului Europei, unde am solicitat opinia Comisiei de la Venetia", a declarat Ionut Stroe pentru ziare.com.
Intrebat care au fost pozitiile exprimate de ceilalti reprezentanti ai statului roman invitati la sedinta, deputatul PNL a subliniat ca discutiile au avut un "caracter secret, discret".
"Discutiile s-au purtat 'in camera', e specificat clar chiar si pe site, iar regulile sunt stricte. Ce pot sa va spun este ca toti cei care am luat cuvantul din Romania ne-am exprimat public inainte de a avea aceasta sedinta, deci pozitiile se cunosc, ele au fost exprimate de Putere (dl Titus Corlatean), Opozitie (eu) si doamna presedinte al CSM, Simona Marcu. Au mai fost interventii si din partea GRECO, si a Comisiei de la Venetia, care si-a aratat disponibilitatea, menirea acestui organism fiind sa asiste, sa sustina procesele legate de constitutionalitate, de legile din domeniul justitiei", a adaugat deputatul liberal.
Rugat sa spuna, macar in linii mari, care a fost pozitia sustinuta de presedintele CSM in cadrul sedintei de azi a comisiei de monitorizare a APCE, Ionut Stroe a refuzat sa dea detalii.
"Doamna presedinte al CSM a exprimat public puncte de vedere in Romania, prin urmare sunt cunoscute pozitionarile dansei. Maine va aparea sinopsisul sedintei de astazi, iar cei de la Consiliul Europei vor comunica public aspectele pe care ei le considera relevante si de interes public", ne-a mai declarat acesta.
Interesul aratat fata de pozitia presedintelui CSM, Simona Marcu, este justificat de faptul ca aceasta nu a avut un "mandat special" obtinut din partea plenului cu privire la punctul de vedere prezentat astazi la Strasbourg, dupa cum a declarat pentru Ziare.com purtatorul de cuvant al CSM, judecatorul Florin Encescu, care a mai spus ca prezenta Simonei Marcu la aceasta sedinta a fost semnalata doar pe site-ul oficial al comisiei de monitorizare.
Forumul Judecatorilor din Romania i-a cerut sefei CSM, Simona Marcu, "sa respecte vointa majoritatii absolute a adunarilor generale ale instantelor si parchetelor" exprimata in toamna anului 2017, a celor 4.000 de magistrati semnatari ai Memoriului pentru retragerea Legilor Justitiei, precum si cele doua avize consecutive emise de plenul CSM, si sa sustina sesizarea de catre APCE a Comisiei de la Venetia.
"Orice alt punct de vedere ar desconsidera implicit vointa majoritatii covarsitoare a magistratilor romani pentru consolidarea statului de drept, mentinerea unei legislatii privind sistemul judiciar ancorata in traditiile constitutionale ale statelor membre UE si valorilor promovate de Consiliul Europei", a precizat FJR, intr-un comunicat remis Ziare.com
Este ultima șansă ca legile Justiției să fie trimise spre analiză unui grup de experți independenți înainte de a fi promulgate. Guvernul a refuzat să le trimită Comisiei de la Veneția iar ultima instanță națională care putea face acest lucru, președintele Klaus Iohannis, a ales să sesizeze Curtea Constituțională.
Nu e pentru prima dată când un proiect legislativ din România ar ajunge la Comisia de la Veneţia via Consiliul Europei. S-a mai întâmplat şi cu iniţiativa care punea piedici serioase ONG-urilor, semnată de parlamentarii PSD Şerban Nicolae şi Liviu Pleşoianu, şi care a fost desfiinţată de experţii europeni în drept constituţional, scrie Adevărul.
Cu ocazia prezentării raportului pentru Romania, GRECO a invitat din nou autoritatile sa ceara si opinia Comisiei de la Venetia cu privie la pachetul legislativ vizand reforma in justitie, lucru care nu s-a intamplat nici pana in ziua de astazi.
Raportul GRECO
Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) a prezentat în martie un raport extrem de critic, în care își exprimă îngrijorări serioase în ce priveşte anumite aspecte conţinute în legile asupra statului judecătorilor şi procurorilor, asupra organizării sistemului justiţiei şi a Consiliului Superior al Magistraturii, recent adoptate de Parlament, precum şi a unor propuneri de amendamente la Codul penal.
Acest raport a fost redactat după ce la o întâlnire plenară din decembrie 2017 a GRECO, s-a considerat că se impune o analiză a efectelor schimbărilor din legile justiției asupra eficacității luptei anticorupție.
În raport se spune că modificările aduse justiției de Parlamentul de la București în decembrie 2017 nu conțin și unele dintre cele mai controversate propuneri, prezentate inițial în vara trecută, dar GRECO este îngrijorată de posibilul impact pe care îl vor avea, inclusiv în privința structurii instanțelor.
În ciuda importanței și domeniului larg la care se referă, impactul lor nu a fost evaluat corespunzător, iar procedura legislativă a fost discutabilă, afirmă organismul anticorupție al Consiliului Europei.
De asemenea, GRECO cere României să abandoneze ideea noii structuri a procuraturii care să investigheze magistrații.
Raportul remarcă și controversata procedură de demitere a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, și reitereză apelurile pentru impunerea de garanții suplimentare în privința numirii și demiterii procurorilor de rang înalt de către puterea executivă.
Organizația critică și propunerile de modificare a legilor penale, care - dacă vor fi adoptate - vor fi în contradicție flagrantă cu angajamentele internaționale ale României, Convenția Legilor Penale privind Corupția. Amendamentele la procedura penală de comisia specială sunt percepute de alte țări ca o amenințare la adresa eficienței colaborării judiciare reciproce.
