Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Tariceanu, despre riscul pierderii fondurilor UE: nu trebuie să luăm lumină de la CE în orice
Dora Vulcan - - - -
2018-05-03
Actualitate Interna
2

”Exista de foarte multe ori tendinta in Romania de a considera o afirmatie facuta de catre Comisia Europeana ca adevarul absolut”, spune Călin Popescu Tăriceanu, șef al Senatului și unul din liderii coaliției de guvernare.

 

 

 

 "Nu stiu, puteti sa intrebati Comisia. Vreau sa fac o observatie. Exista de foarte multe ori tendinta in Romania de a considera o afirmatie facuta de catre Comisia Europeana ca adevarul absolut. Sa stiti ca la Comisia Europeana lucreaza functionari, unii de foarte buna calitate fara indoiala, si care au si ei dreptul sa greseasca si sa se insele. Problema este daca cei care lucreaza la Uniunea Europeana fac aceste analize in mod corect, obiectiv, cu buna credinta sau nu.

 

In trecut am vazut de foarte multe ori rapoarte, ma refer la rapoartele MCV, care dovedeau o slaba informare si i-am spus-o si presedintelui Juncker, si prim-vicepresedintelui Timmermans. Le-am spus tuturor - nu sunt corect facute rapoartele, nu sunt obiective, nu sunt bazate pe informatii, sunt propagate diverse informatii din spatiul public care nu au niciun fel de suport adevarul. 

 

Acest lucru cred ca Romania poate sa-l spuna foarte transant si sa discutam. Am si discutat in acest sens cu reprezentantii Comisiei, ma refer atat la presedintele Comisiei, cat si la primul vicepresedinte si le-am spus aceste lucruri foarte direct si cred ca relatia trebuie pusa nu intr-un raport de subordonare. 

 

Romania este una din tarile membre ale Uniunii Europene care contribuie la constructia europeana, Comisia Europeana este un instrument care ne ajuta ca sa ne armonizam punctele de vedere, dar nu este cel de la care trebuie sa luam obligatoriu lumina in orice privinta. Trebuie sa ne spunem punctul de vedere argumentat, obiectiv si trebuie sa se tina cont de el", spune Tăriceanu, citat de ziare.com. 

 

 

 

Background

 

 

  • Bugetul UE: Fără fonduri europene pentru statele care încalcă independența justiției

 

 

În propunerea prezentată miercuri de către Comisia Europeană pentru bugetul multianual 2021 – 2027, se introduce oficial un mecanism prin care țările membre care încalcă statul de drept nu vor mai beneficia de fondurile europene. Decizia finală va fi luată la summitul de anul viitor de la Sibiu.

 

Conform actualelor reglementări este dificil ca unui stat să-i fie tăiate finanțarea europeană, în condițiile în care pentru adoptarea deciziilor este necesară unanimitatea tuturor statelor membre. Recent, Polonia a făcut obiectul unei acțiuni de sancționare de Comisia Europeană, pentru încălcarea statului de drept, dar are șanse reduse de finalizare în condițiile în care state membre ca Ungaria de exemplu se opun sancționării Varșoviei, scrie HotNews.ro.

 

Încălcări ale statului de drept au fost reclamate de către presa independentă, opoziție și o parte a societății civile și în Ungaria și România.

 

„O inovație majoră în cadrul bugetului propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă” - a anunțat executivul UE.

 

La rândul său, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a subliniat necesitatea acestui mecanism: „Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamnă să acționăm responsabil când este vorba de banii contribuabililor noștri” - a spus Juncker.

 

Junker a mai spus că dorește ajungerea la un acord rapid, înainte de alegerile europarlamentare din mai 2019, pentru aprobarea bugetului multianual al Uniunii Europene de către Parlamentul European și Consiliul UE: „Mingea este acum în terenul Parlamentului și al Consiliului. Cred cu tărie că ar trebui să ne propunem să ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor”, a mai spus liderul de la Bruxelles.

 

Aceste propuneri apar în pachetul propus pentru cadrul financiar multianual avansat miercuri de Comisia Europeană pentru perioada 2021-2027.

 

Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut (VNB) al UE27. 

 

Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1.105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018). Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare - principalul instrument al UE de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific și care în prezent este un acord interguvernamental. Dacă se ia în considerare inflația, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru perioada 2014-2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare).

 

Günther H. Oettinger, comisarul responsabil pentru buget și resurse umane, a declarat: “Această propunere de buget este cu adevărat despre valoarea adăugată a UE. Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă - fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice”.

 

Pe baza propunerilor din 2 mai 2018, Comisia va prezenta, în săptămânile următoare, propuneri detaliate privind viitoarele programe financiare specifice pentru fiecare sector.

 

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European. Timpul constituie factorul esențial. Negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult. Prin urmare, programe financiare cheie au fost întârziate și proiecte cu un real potențial de redresare economică au fost amânate.

 

Prin urmare, este necesar să se acorde maximă prioritate negocierilor, fiind de dorit să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Comisia spune că „va face tot ce îi stă în putere pentru a se ajunge rapid la un acord”.

 

Principalele elemente ale propunerii Comisiei:

 

1. Un buget axat pe rezultate: resurse pe măsura ambițiilor

 

Uniunea Europeană cu 27 de membri și-a stabilit prioritățile politice și are acum nevoie de resursele necesare pentru a răspunde acestora.

 

Pentru a finanța prioritățile noi și urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanțare. Investițiile actuale în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat.

 

În același timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu aproximativ 5 % în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților.

 

Rezultatul acestor schimbări va fi o reechilibrare a bugetului și acordarea unei priorități mai mari domeniilor în care bugetul UE poate avea un impact maxim.

 

2. Un buget modern, simplu și flexibil

 

Bugetul UE este modest prin comparație cu dimensiunea economiei europene și cu bugetele naționale. Cu toate acestea, bugetul UE poate avea un impact semnificativ în viețile cetățenilor și ale întreprinderilor – cu condiția de a se investi în domeniile în care Uniunea poate avea un impact mai mare decât au cheltuielile publice la nivel național, domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană. Printre exemple se pot cita proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetători din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergură menite să asigure reușita transformării digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-și proteja și apăra cetățenii. Acest lucru este indispensabil în lumea actuală aflată în schimbare rapidă, în care Europa se confruntă cu provocări demografice, cu instabilitatea în vecinătatea sa și cu multe alte chestiuni presante care transcend granițele naționale.

 

Modern: O nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou și modern, care să arate că Europa a integrat învățămintele din trecut. Aceasta înseamnă reducerea în continuare a birocrației atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodată, înseamnă și stabilirea unor obiective mai clare și punerea unui accent mai mare pe performanță. Astfel va fi mai ușor atât să se monitorizeze și să se măsoare rezultatele, cât și să se efectueze modificări, dacă este necesar.

 

Simplu: Structura bugetului va fi mai clară și mai bine adaptată priorităților Uniunii. În prezent, fondurile sunt împărțite la un număr mult prea mare de programe și instrumente, atât în interiorul, cât și în afara bugetului. Prin urmare, Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 în prezent la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanțare fragmentate și prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU.

 

Flexibil: Provocările recente – în special criza migrației și a refugiaților din 2015 – au arătat în mod clar limitele flexibilității bugetului actual al UE pentru a reacționa suficient de rapid și de eficace. Propunerea Comisiei include, așadar, o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât și între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor și crearea unei noi „Rezerve a Uniunii”, care să ne permită să facem față evenimentelor neprevăzute și să răspundem situațiilor de urgență în domenii cum ar fi securitatea și migrația.

 

3. Bugetul UE și statul de drept: buna gestiune financiară

 

O inovație majoră în cadrul bugetului propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă.

 

4. Un buget al UE pentru o uniune economică și monetară puternică și stabilă

 

O zonă euro stabilă este o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, investiții și echitate socială în întreaga Uniune Europeană. În decembrie 2017, ca parte a foii sale de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei, Comisia a stabilit modul în care pot fi elaborate noi instrumente bugetare în cadrul finanțelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro și convergența către zona euro. În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente:

 

- Un nou program de sprijin pentru reforme, care – cu un buget total de 25 de miliarde de euro – va oferi sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergență va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună.

 

- O Funcție europeană de stabilizare a investițiilor, care va contribui la menținerea nivelului investițiilor în cazul șocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce („back-to-back”) de la bugetul UE în valoare de până la 30 de miliarde de euro, la care se va adăuga o asistență financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanțele publice vor fi limitate, însă investițiile prioritare vor trebui menținute.

 

5. Surse moderne de finanțare pentru bugetul UE

 

Noile priorități necesită noi investiții. Din acest motiv, Comisia propune să le finanțeze printr-o combinație de fonduri noi (aproximativ 80 %), realocări și economii (aproximativ 20 %).

 

Pe baza recomandărilor Grupului la nivel înalt privind „Viitoarea finanțare a UE”, Comisia propune modernizarea și simplificarea sistemului general de finanțare actual – „resurse proprii” – și diversificarea surselor de venituri la buget.

 

Noi surse pentru finanțarea bugetului pe termen lung

 

Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unui „coș” cuprinzând noi resurse proprii care să fie asociat priorităților noastre politice:

 

- 20 % din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii;

 

- o cotă de prelevare de 3 % aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăților (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislației necesare);

 

- o contribuție națională, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram).

 

Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12 % din totalul bugetului UE și ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanțarea noilor priorități.

 

Corecții

 

- Ieșirea Regatului Unit din UE reprezintă o bună ocazie să ne ocupăm de complicatul sistem de corecții – și chiar de „corecții la corecții”. Comisia propune să se elimine toate corecțiile și să se reducă de la 20 % la 10 % suma pe care o păstrează statele membre atunci când colectează veniturile vamale (acestea fiind una dintre „resursele proprii”) pentru bugetul UE. Datorită celor două măsuri, bugetul UE va deveni mai simplu și mai echitabil.

 

- Pentru a se evita orice creștere bruscă și drastică a contribuțiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptată a corecțiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.

TAGS : psd-alde guvern tariceanu uniunea europeana fonduri europene conditionare stat drept
Comentarii
FLORIAN D. MIREA 2018-05-03
Decrepitul asta are o minte de copil handicapat. El ia lumina numai de la mumia lui Lenin.
emil 2018-05-03
Palavrele si smenurile ticaloase ale liderilor UE sunt criticate si blamate chiar de statele lor de provenienta.
Total 2 comments.
Mai multe din Actualitate Interna
1243
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22