Pe aceeași temă
Potrivit guvernatorului BNR, noul scenariu al prognozei privind inflatia arata ca aceasta va mai creste usor, iar apoi se va plafona in urmatoarele luni.
"In sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia mai 2018, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirma perspectiva cresterii usoare si a plafonarii ratei anuale a inflatiei pe parcursul catorva luni deasupra intervalului tintei, urmate de revenirea acesteia la finalul anului curent in apropierea limitei superioare a intervalului. Astfel, fata de raportul precedent, traiectoria anticipata a ratei anuale a inflatiei se mentine pe coordonate cvasi-similare celor din prognoza precedenta.
Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei inflatiei provin in principal din partea preturilor administrate, a conditiilor de pe piata muncii si a evolutiei viitoare a pretului international al petrolului. Relevante sunt si ritmul cresterii economice si dinamica inflatiei in zona euro si, implicit, conduita politicii monetare a BCE si a bancilor centrale din regiune", a declarat Mugur Isarescu, citat de ziare.com.
BNR a decis luni majorarea ratei dobanzii de politica monetara de la 2,25% la nivelul de 2,5% pe an, incepand cu data de 8 mai 2018. Asta inseamna ca se vor scumpi creditele romanilor.
Este a treia majorare din acest an a dobanzii de politica monetara. In ianuarie a crescut de la 1,75% pe an la nivelul de 2% pe an, iar in luna februarie a fost majorata iar la 2,25%.
În sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a analizat si aprobat Raportul asupra inflatiei, editia mai 2018, document ce incorporeaza cele mai recente date si informatii disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirma perspectiva cresterii usoare si a plafonarii ratei anuale a inflatiei pe parcursul catorva luni deasupra intervalului tintei, urmate de revenirea acesteia la finalul anului curent in apropierea limitei superioare a intervalului. Astfel, fata de raportul precedent, traiectoria anticipata a ratei anuale a inflatiei se mentine pe coordonate cvasi-similare celor din prognoza precedenta.
Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei inflatiei provin in principal din partea preturilor administrate, a conditiilor de pe piata muncii si a evolutiei viitoare a pretului international al petrolului. Relevante sunt si ritmul cresterii economice si dinamica inflatiei in zona euro si, implicit, conduita politicii monetare a BCE si a bancilor centrale din regiune.
Pe baza datelor disponibile in acest moment, Consiliul de Administratie al BNR a hotarat majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta pe an de la 2,25% pe an.
Deciziile Consiliului de Administratie al BNR au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si in conditiile prezervarii stabilitatii financiare.
Ce este dobanda de politica monetara
Rata dobanzii de politica monetara (RPM) reprezinta rata dobanzii utilizata pentru principalele operatiuni de piata.
Cand aceasta coboara, creste oferta de bani, politica monetara este considerata expansiva si actioneaza ca un stimul pentru economie, bancile comerciale, populatia si companiile beneficiind de rate mai mici ale imprumuturilor.
Totodata, atunci cand rata dobanzii creste, scade oferta de bani, politica monetara este considerata restrictiva, accesul la credite este ingreunat din cauza majorarii ratelor, consumul populatiei si al intreprinderilor scade, ceea ce duce la temperarea cresterii economice.
Mugur Isărescu: „Noi ţintim acest indice al inflaţiei . A acţionat şi în alte ţări, la noi necazul este că s-au suprapus multe lucruri. Au fost amânări la electricitate la gaze, corecţiile probabil că trebuiau făcute mai devreme, nu ştim nici noi exact programul de majorare a preţurilor administrate.
Principalii factori de risc - problema preţurilor administrate. Nu preţurile libere din piaţă sunt cele care au creat cele mai multe probleme cu inflaţia, ci preţurile administrate pe care altminteri trebuia să le ştim dinainte. E posibil să judecăm aşa, dacă erau mai bine programate atunci indicele nu mai avea suişuri şi coborâşuri.
Am văzut o caricatură frumoasă cu exogen. Factori exogeni sunt folositi demult de noi. Avem de multe ori sentimentul că degeaba publicăm acest raport de inflaţie şi îl trimitem peste tot, e cam tehnic poate reuşim să facem mai pe o limbă mai românească. Deci, dacă vă uitaţi în spate pe mai mult de un an folosim termenul ăsta. Ca şi ROBOR, a devenit dintr-o dată mare problemă ROBOR. Factori exogeni e o terminologie pe care o folosim de multă vreme şi nu înseamnă factori externi. Sunt factori care nu depind de aria de acţiune a politicii monetare, nu avem cum să influenţăm, o luăm ca atare. Hai să punem altfel: dacă guvernul majorează TVA şi cresc majoritatea preţurilor ce poate să facă Banca Naţională 12 luni din momentul acela?! Creşte inflaţia, să zicem se dublează, ca să o ţinem la acelaşi nivel ar trebui ca alte preţuri să le reduci cu creşterea TVA să compensezi. Un exemplu mai simplu, cu preţurile din acciza la tutun. O să vedeţi că au jucat un rol în aprilie. A crescut acciza la tutun. Au crescut preţul ţigaretelor”, a spus Isărescu, citat de Digi 24.
