Pe aceeași temă
Propunerile pentru funcţiile de conducere din Ministerul Public sunt făcute de ministrul Justiţiei.
CSM a insistat de mai multe ori ca procedura să excludă factorul politic, iar procurorii din Consiliu să nu dea doar un aviz consultativ pentru preşedintele României, cel care numeşte procurorii-şefi.
Actualii deţinători ai portofoliilor de la Parchetul General şi DNA au evitat să anunţe public dacă sunt sau nu interesaţi de încă un mandat.
Într-un interviu acordat Digi24, Laura Codruţa Kovesi,declara referitor la viitorul său profesional: „Am luat o decizie privind viitorul meu profesional. Pot să vă confirm că nu voi candida la niciun fel de funcţie politică sau în administraţia publică. Rămân în sistemul judiciar. Dacă doresc să îmi continui activitatea la DNA voi anunţa la expirarea mandatului. Sunt singura care decide ce voi face, nu am să intru în politică şi nu am să candidez pentru preşedinţie sau altă funcţie”.
Intrebata, pe 23 decembrie, daca in calcul reinvestirea Codrutei Kovesi la DNA, Prună a răspuns: "Da, iau categoric in calcul reinvestirea doamnei Kovesi."
Ministrul a mai spus ca va exista o modificare a regulamentului in penitenciare astfel incat calitatea stiintifica a unei carti scrise de condamnati sa fie stabilita de o comisie de specialisti din mediul academic, pentru a bloca astfel încercarea celor închişi de a-şi reduce pedeapsa cu ajutorul cărţilor scrise: "Ar trebui sa propunem pur si simplu modificarea legii de executare a pedepselor. In sensul de a nu mai permite ca scrierea unei carti sa constituie un element care sa conduca la reducerea pedepsei. Nu exclud nici ordonanta de urgenta, dar nu pot confirma acum acest lucru. Pentru ca suntem in situatia - eu vorbesc de mine la ministerul justitiei - in care trebuie sa repar o multime de legi prost adoptate, de dispozitii care nu se pot aplica, prin ordonanta de urgenta. Si cred ca politica Guvernului in general nu este sa aiba nenumarate ordonante de urgenta."
Expiră și mandatul Liviei Stanciu
Spre deosebire de cei doi procurori –șefi, Livia Stanciu nu mai poate candida pentru un nou mandat de președinte al ICCJ.
Începând cu 2009, CSM a adoptat o procedură pentru desemnarea şefului instanței supreme care presupune depunerea de candidaturi, dar şi interviuri susţinute în faţa membrilor Consiliului.
Candidatul desemnat în urma procedurii trebuie să fie validat de preşedintele României, pentru un mandat de trei ani. Livi Stanciu deține de șase ani această funcție.
Şeful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este membru de drept al CSM şi conduce unul dintre cele patru Complete de 5 judecători. Pe masa acestor complete ajung, în ultimă instanţă, marile dosare de corupţie şi contestaţiile la deciziile luate de plenul Consiliului privind cariera magistraţilor.
2016 este totodată şi ultimul an din mandatele actualilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, scrie Digi24.
Ceea ce înseamnă că mare parte din anul judiciar va fi dedicată alegerilor interne.
CSM are 19 membri, dintre care trei de drept - preşedintele Înaltei Curţi, procurorul general şi ministrul Justiţiei - doi sunt numiţi de Senat, ca reprezentanţi ai societăţii civile, iar 14 sunt judecători şi procurori desemnaţi de colegi. Aceştia sunt aleşi pentru mandate de şase ani.
