21 – 22 decembrie: Cronologia evenimentelor celor două zile în care s-a prăbușit regimul comunist

Laurentiu Gheorghe | 22.12.2019

Pe 21 decembrie s-au împlinit 30 de ani de la evenimentele din București care au condus în final la căderea regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu.

Pe aceeași temă

Întors din Iran pe data de 20 decembrie 1989, Ceaușescu descoperă în țară o situație deteriorată. La ora 19.00, pe 20 decembrie, el a ținut o cuvântare televizată, transmisă dintr-un studio TV situat în interiorul clădirii Comitetului Central, în care i-a etichetat pe cei care protestau la Timișoara drept huligani și ca dușmani ai Revoluției Socialiste.

Atunci, Nicolae Ceaușescu ia decizia finală de a se organiza un miting în Piața Palatului (Piața Revoluției de azi) pentru a obține sprijinul popular pentru deciziile sale din zilele anterioare și a denunța, exact cum a făcut și în 1968, o invazie asupra României.

Ultimul miting al lui Nicolae Ceausescu, din 21 decembrie 1989. Reproducere foto: Agerpres

21 decembrie

Oamenii sunt scoși din întreprinderi și sunt conduși în ordine în Piața Palatului (Piața Revoluției de azi). Materialele de propagandă, banere, lozinci, portretele „iubiților conducători” au fost pregătite în pripă în acea noapte.

La ora 12:00 începe mitingul după tiparul obișnuit. Primii care iau cuvântul sunt reprezentanții oamenilor muncii care își manifestă adeziunea față de „politica înțeleaptă” a PCR, iar primarul Bucureștilor, Barbu Petrescu, îi dă cuvântul la 12:30 lui Nicolae Ceaușescu.

De menționat că până să vină la microfon Ceaușescu, manifestația a fost calmă, neînregistrându-se niciun incident.

Imagini pentru ceausescu revolutieDupă doar 1 minut și 15 secunde de când începe să vorbească liderul absolut al României, în Piață de declanșează panica. Se aude explozia unei petarde, iar conform procurorilor, unii participanți, în special femei, sunt înțepate cu obiecte ascuțite pentru a amplifica sentimentul de teamă. Ceaușeștii par a nu înțelege ce se întâmplă și până la suspendarea transmisiei TV, se aude o voce care-i șoptește lui Ceaușescu „a dat unul cu ceva”. Urmează câteva minute de panică, în care cuplul prezidențial face apel către mulțime să se liniștească. "Stați liniștiți la locurile voastre", celebrul îndemn al Elenei Ceaușescu.

La aproximativ opt minute de la începutul discursului său, întrerupt pentru câteva minute, Ceaușescu face referire și la evenimentele de la Timișoara. Spune fostul președinte: "În ceea ce privește evenimentele de la Timișoara, apare tot mai clar că este o acțiune conjugată de cercuri care vor să distrugă integritatea și suveranitatea României, să oprească construcția socialismului, să pună sub stăpânire străină, poporul nostru. De aceea, trebuie să apărăm cu toate forțele, integritatea și independența României". Apoi, face referințe clare la URSS, aducând în discuție manifestarea din 1968, ocazionată de invazia Cehoslovaciei de către sovietici și aliații lor. Ceaușescu spune că "acționează diferite forțe care vor să împartă din nou România".

Mai mult, Ceaușescu citează din cântecul "Deșteaptă-te române", cel ce va deveni noul imn național peste câteva zile: "Murim mai bine-n luptă/Cu glorie deplină/Decât să fim sclavi iarăși/Pe vechiul nost pământ". Acesta atacă din nou pe cei pe care-i consideră a se afla în spatele acțiunilor de la Timișoara: "Unii vor să reintroducem șomajul, să scadă nivelul de trai al populației și să dezmembreze România". Apoi subliniază "și aici", că "vom face totul" pentru "apărarea suveranității și integrității țării".

Ceaușescu încheie discursul cu următorul îndemn: „Să se constituie grupe de apărare a bunurilor întregului popor, a orașelor, a socialismului, a independenței și suveranității țării,bazate pe grupe patriotice, dar cuprinzând pe cei mai buni activiști de partid, pe cei mai buni oameni ai muncii din toate domeniile". Mitingul se încheie la 12:51.

După spargerea mitingului, pe străzile din jur mii de oameni manifestează pentru democraţie şi împotriva dictaturii. Se aud lozincile: „Democraţie!”, „Libertate!”, „Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!”, „Jos Ceauşescu!”. În Piața Universității, grupul protestatar, format din câteva sute de persoane, s-a format în intervalul 13:00 - 16:00.

Imagini pentru 22 decembrie 1989La ora 14:00 în centrul oraşului apar primele blindate şi autoamfibii. După sosirea întăririlor, forţele de ordine au făcut uz de gaze lacrimogene şi de bastoane pentru a dispersa manifestanţii, care au fugit pe străzile laterale. Dispersarea demonstranţilor din spaţiul strâmt al Căii Victoriei a fost relativ simplă, dar s-a dovedit mult mai dificilă în Piaţa Universităţii. Faţă în faţă cu protestatarii din Piaţa Universităţii erau scutieri, în spatele cărora erau dispuse mai multe vehicule de pompieri şi transportoare blindate cu soldaţi înarmaţi.

Undeva după ora 16:30 are loc accidentul cu camionul militar, incident în care mor șapte persoane călcate de vehicul și alte opt împușcate (conform Procuraturii Militare). Versiunea oficială spune că șoferul a fost lovit cu un obiect aruncat dinspre mulțime, acesta își pierde cunoștința și camionul intră în oamenii strânși pe trotuar la Sala Dalles, ucigând șapte dintre ei, pe loc. Oamenii iau actul ca pe unul intenționat și avansează asupra forțelor de ordine, iar din spatele scutierilor se deschide foc de avertisment și apoi foc în plin.

Conform mărturiei lui Dan Iosif, baricada de la Intercontinental a fost realizată după ora 17:00, din „scaune și mese de la restaurantul Pescarul și de pe terasă de la Dunărea, coșuri de gunoi, un cărucior de aprozar, de-ăla cu patru roți, patru-cinci containere de tablă de la Unirea pe care le adusese un băiat trase cu camionul de la Unirea, de la magazin, și băgate în baricadă. Pe urmă o șa mare băgată în baricadă, o mașină de mare tonaj, TIR cu saltele, cam în zona Batiștei”. Printre manifestanții de la Baricada de la Inter s-au numărat Dan Iosif, Dumitru Dincă, Nicolae Dide, Romeo Raicu.

După formarea baricadei, urmează o perioadă în care forțele de ordine, inclusiv unități ale Ministerului Apărării Naționale și manifestanții se află față în față. În jurul orei 21:00 se execută foc diversionist din blocurile alăturate.

Începând cu ora 00:12 se declanșează atacul forțelor militare de represiune, care execută foc cu arme automate în plan orizontal omorând și rănind 148 de persoane.

Represiunea de la București a fost coordonată de un Comandament Unic, aflat sub conducerea generalului Vasile Milea, Ministrul Apărării Naționale.

Mai mulţi tineri au fost ucişi în faţa Sălii Dalles. Numeroşi manifestanţi, majoritatea tineri, sunt arestaţi şi încarceraţi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştilor, unde sunt torturaţi cu cruzime. După ce manifestanţii sunt alungaţi, unităţi de salubrizare spală asfaltul de sânge. Bilanţul nopţii de 21/22 decembrie 1989 de la Bucureşti fost de 49 de demonstranţi morţi, 463 răniţi şi 698 arestaţi.

De la Televiziune sunt transmise informații neverificate, contradictorii, care creează o situație confuză și o stare de psihoză generală.

Tot în ziua de 21 decembrie 1989, la Timişoara au avut loc manifestaţii pentru a şasea zi consecutiv. Muncitorii au părăsit lucrul şi s-au îndreptat spre Piaţa Operei, unde s-au adunat zeci de mii de oameni. S-a constituit Frontul Democratic Român din Timişoara, care a difuzat o ”Declaraţie-Program”. La Braşov câteva zeci de mii de oameni s-au adunat în faţa Comitetului judeţean PCR, iar la Sibiu, unde prim-secretar al Comitetului Judeţean PCR era Nicu Ceauşescu, fiul lui Nicolae Ceauşescu, au ieşit în stradă câteva mii de manifestanţi.

22 decembrie 1989

La primele ore ale zilei, marile uzine bucureştene şi-au încetat activitatea, iar grupuri masive de muncitori de la „Griviţa Roşie”, „Vulcan”, „23 August”, „Pipera”, „Republica”, „Întreprinderea de Maşini Unelte şi Ansamble Bucureşti” au părăsit locul de muncă şi s-au îndreptat spre centrul Capitalei. Înaintarea lor a fost oprită de baraje formate din trupe de miliţie, securitate şi armată la câteva sute de metri de sediul Comitetului Central al PCR. Zecile de mii de manifestanţi au produs o enormă presiune asupra dispozitivului militar care a rezistat, fără a riposta.

În jurul orei 10.00 are loc o şedinţă la care participă unii membri ai CPEx al PCR. Nicolae Ceauşescu anunţă că generalul Milea, pe care-l califică drept trădător, s-a sinucis. La ora 10:59 postul de radio anunţă că prin decret prezidenţial se instituie „starea de necesitate” pe întreg teritoriul României. Anunţul a fost urmat de ştirea: „Informăm că ministrul forţelor armate a acţionat ca un trădător împotriva independenţei şi suveranităţii României şi, dându-şi seama că este descoperit, s-a sinucis”.

Vestea sinuciderii generalului Vasile Milea s-a răspândit imediat. La aflarea veştii, mii de cetăţeni au pornit spre centrul oraşului. După ora 11:00, în condiţiile fraternizării armatei cu demonstranţii, generalul Victor Atanasie Stănculescu ordonă ca aceasta să se retragă în cazărmi. (”Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). Sutele de mii de manifestanţi scandează „Armata e cu noi!” şi invadează Piaţa Palatului. O parte din manifestanţi forţează intrările şi pătrund în Comitetul Central.

Imagini pentru 22 decembrie 1989

La ora 12.06, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, însoţiţi de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe şi două gărzi de corp au părăsit clădirea CC al PCR la bordul unui elicopter. Elicopterul a ajuns mai întâi la reşedinţa prezidenţială de la Snagov, de unde, după o scurtă escală, a decolat din nou, de data asta doar cu cuplul Ceauşescu şi cu gărzile lor de corp, apoi a aterizat pe un câmp aproape de Titu. De acolo, soţii Ceauşescu au ajuns cu o maşină în apropiere de municipiul Târgovişte, unde, în jurul orei 15:30, au fost arestaţi. Cei doi au fost ulterior transferaţi la Unitatea Militară 01417 din Târgovişte.

După fuga lui Ceauşescu din Bucureşti, mulţimii care ocupa Piaţa Palatului i s-au alăturat zeci de mii de cetăţeni, care au ieşit din case şi au invadat largile bulevarde ale oraşului. Mulţimea a năvălit în clădirea Comitetului Central. Protestatarii au urcat în balconul clădirii, de unde au început să se adreseze mulţimii din Piaţa Palatului, în timp ce manifestanţii scandau ”Libertate!”, ”România!”, ”Nu plecăm!”.

În jurul orei 12:30 Televiziunea a fost ocupată de revoluționari. La 12:51 Ion Caramitru și poetul Mircea Dinescu, în mijlocul mai multor revoluționari, se adresează telespectatorilor, anunțând fuga dictatorului, și formând cu degetele litera V (semnul victoriei) au rostit celebra frază: „Am învins!”

Imagini pentru 22 decembrie 1989

În acelaşi timp, oamenii au început să se adune în jurul sediului Televiziunii. La radio se transmiteau în direct evenimentele. Postul de televiziune îşi începe emisiunea având în platou un grup de manifestanţi în frunte cu actorul Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu, cunoscut disident. Acesta din urmă anunţă în direct populaţia că ”dictatorul a fugit”, strigând ”Victorie! Fraţi români, am învins!”.

Între orele 14.15 şi 16.00 unităţi ale armatei sunt trimise să asigure paza unor obiective importante din Capitală: Televiziunea Română, Casa Scânteii, sediul Comitetului Central, Banca Naţională, Radiodifuziunea Română, Palatul Telefoanelor, alte instituţii şi unităţi de interes strategic. Blindatele arborează tricolorul, iar militarii poartă brasarde tricolore.

Imagini pentru 22 decembrie 1989

În seara zilei de 22 decembrie 1989 se constituie noul organism al puterii de stat – Frontul Salvării Naţionale (FSN), având drept scop ”instaurarea democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român”. La posturile de radio şi televiziune a fost transmis ”Comunicatul către ţară” al Consiliului FSN, în care se arăta: „Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează activitatea. Întreaga putere în stat este preluată de Consiliul FSN”.

Imagini pentru vasile milea

A fost făcut cunoscut, totodată, un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România. Programul cuprindea deziderate precum abandonarea rolului conducător al unui singur partid politic şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie; separarea puterilor în stat; elaborarea unei noi Constituţii; promovarea liberei iniţiative în economie; sprijinirea micii producţii ţărăneşti; democratizarea învăţământului şi culturii; respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale; respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor omului; integrarea în procesul de construire a unei Europe unite etc. În Consiliul FSN au fost desemnaţi provizoriu ca membri Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Dan Deşliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Marţian, Cazimir Ionescu, Domokos Geza, Ion Iliescu şi alţii.

În după-amiaza zilei de 22 decembrie a apărut ”Libertatea”, primul ziar al Revoluţiei române, iar seara au apărut primul număr al ziarului ”Tineretul Liber”, precum şi, în ediţie specială, ziarul ”Scânteia Poporului”.

Televiziunea a transmis în direct evenimentele din Piaţa Palatului din 22 decembrie 1989. Spre seară apar relatări despre focuri izolate de armă, care apoi se înmulţesc, odată cu lăsarea întunericului. Se răspândesc zvonuri alarmiste, unele făcând referire la existenţa unor terorişti. Cei aflaţi în balconul Comitetului Central lansează constant apeluri la calm.

Demonstraţii şi confruntări armate au avut loc în zilele de 21 şi 22 decembrie 1989 şi în celelalte oraşe mari ale ţării – Arad, Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Iaşi, Craiova. La Timişoara, în 22 decembrie populaţia oraşului a fost pentru a şaptea zi în stradă. Spre seară, grupuri de diversionişti au declanşat atacuri asupra locaţiilor strategice din oraş şi asupra unităţilor militare. Şi la Sibiu obiective strategice din oraş au fost atacate spre seară de grupuri de diversionişti.

Bilanţul victimelor din timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost de 1.104 morţi (dintre care 160 înainte de 22 decembrie) şi 3.321 răniţi (dintre care 1.107 până la 22 decembrie).

Imagini pentru 22 decembrie 1989

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22