Pe aceeași temă
Recent a apărut, la Ed. Biblioteca Apostrof din Cluj, volumul M. Sebastian. Dilemele identităţii, cuprinzând textele prezentate de participanţi cu acel prilej: Paul Cornea, Sebastian şi problema identitară în „De două mii de ani“; M. Finkenthal, Dilemele identităţii sau cât de „dunărean“ a fost M. Sebastian?; Moshe Idel, O „umbră“ printre rinoceri: M. Sebastian şi scandalul unei duble identităţi; Camelia Crăciun, Între tradiţionalism şi modernitate; Lya Benjamin, Obsesii identitare: de la J. Wassermann la M. Sebastian; George Voicu, Sebastian în faţa antisemitismului literar; B. Elvin, Sebastian şi ideologiile extremiste; Andrei Oişteanu, Sebastian şi Eliade: cronica unei prietenii accidentate; Florin Ţurcanu, „Generaţia de la 1928“ – privire retrospectivă; Marta Petreu, Sebastian – Lovinescu; C. Safirman, Teatrul lui Sebastian; A. Strihan, Sebastian şi teatrul românesc; Leon Volovici, Insula lui Sebastian: Bucureşti 1939-1944; Virgil Duda, Jurnalul lui Sebastian, o capodoperă; Liviu Rotman: Mărturii paralele ale Holocaustului: M. Sebastian şi E. Dorian; E. Kanterian, Subiectivitate şi obiectivitate în Jurnalul lui Sebastian; P. Bailey, Sebastian – consolarea muzicii şi literaturii; Ion Vartic, „Grodek“.
A treia variantă. „Universitatea din Ierusalim – spune în prefaţă Leon Volovici, îngrijitorul ediţiei – era locul adecvat de a repune în discuţie relaţia lui Sebastian cu iudaismul şi cu «dilemele identităţii», de a urmări evoluţia unui intelectual evreu «de la Dunăre» care optează, în cel mai neprielnic moment din istoria României şi a Europei, pentru libertatea spiritului şi pentru neînregimentare.“
