Pe aceeași temă
„509 deținuți care au fost eliberati în baza legii recursului compensatoriu, așa-zisa promoție Tudorel Toader, au comis noi infracțiuni violente.
Aici vorbim de crimă, viol, tâlhărie, pedofilie, act sexual cu un minor, pornografie infantila etc.
Este răspunsul oficial al ministrului Justiției la o interpelare pe care am adresat-o in calitate de deputat PNL.
Ministrul Ana Birchall mă mai informează că numărul celor care au beneficiat de beneficiile recursului compensatoriu de la intrarea în vigoare a legii este de 21.049 de persoane.
Dintre acestea, mai mult de 7.000 au fost cazuri de infracțiuni deosebit de periculoase, omor, viol, tâlhărie calificată etc. 1.877 de persoane eliberate au fost reîncarcerate, iar 509 deținuți eliberați din nou au comis noi crime, violuri și tâlharii!
Tot ministrul Justiției răspunde oficial unei alte interpelări în care îmi comunică faptul ca la nivelul lunii august, după drama de la Caracal, guvernul Dăncilă a pregătit un OUG de înăsprire a pedepselor pentru cei care comit fapte grave, spre limitele maxime, însă acel proiect a rămas în aer”, spune deputatul PNL Florin Roman.
Cum funcţionează recursul compensatoriu
Măsura compensatorie introdusă prin Legea 169/2017 constă în reducerea din totalul pedepsei a 6 zile pentru 30 de zile executate în condiţii de detenţie necorespunzătoare.
Deci, pentru 30 de zile executate efectiv, se consideră 36 de zile executate efectiv. Ca atare, pentru 1 an executat efectiv, se consideră executat 1 an, 2 luni şi 12 zile.
Pentru eliberarea din detenţie a unui condamnat există 2 posibilităţi:
- liberarea condiţionată (poate fi dispusă de instanţa de judecată, numai dacă sunt îndeplinite anumite condiţii)
- eliberarea la termen (se dispune, automat, atunci când se constată că pedeapsa a fost executată integral, fără a mai fi necesară îndeplinirea altor condiţii)
Folosul condamnatului care beneficiază de „măsura compensatorie“, introdusă prin Legea 169/2017 (lege care se aplică retroactiv, începând cu 24 iulie 2012), este că se poate prezenta mai repede decât în mod normal în faţa instanţei de judecată, care poate dispune liberarea condiţionată.
De asemenea, pentru unii condamnaţi, aplicarea măsurii compensatorii a făcut ca întreaga pedeapsă aplicată să fie considerată executată, astfel că ei au fost eliberaţi la termen, imediat, fără să mai fie nevoie să solicite liberarea condiţionată.
Teoretic, instanţele de judecată pot dispune sau nu liberarea condiţionată a unui condamnat, nefiind obligate să pună în libertate, automat, pe oricine solicită liberarea condiţionată.
Codul penal prevede, în art. 99-100, că liberarea condiţionata poate fi dispusă doar dacă „instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate“.
Dacă, însă, instanţele de judecată acţionează superficial şi nu examinează cu atenţia şi răbdarea necesare fiecare caz de liberare condiţionată (poate şi din cauza supraîncărcării instanţelor), se poate ajunge la situaţia în care sunt puşi în liberate şi condamnaţii care nu s-au îndreptat şi nu se pot reintegra în societate.
Cum s-a ajuns la actuala formă a legii recursului compensatoriu
Legea a apărut ca urmare a unei încercări a Statului Român de a-și îndeplini obligațiile care îi revin din aderarea la Consiliul Europei și din ratificarea Convenției europene a drepturilor omului.
În anul 2017, România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea articolului 3 din Convenție, care interzice tortura și pedepsele sau tratamentele inumane sau degradante, datorită supraaglomerării din locurile de deținere și a condițiilor improprii în care persoanele sunt deținute.
Potrivit hotărârii-pilot Rezmiveș și alții c. România, statul român a fost obligat ca, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii, să asigure un calendar clar pentru punerea în practică a unor măsuri corespunzătoare care să rezolve problema supraaglomerării penitenciarelor și a condițiilor improprii din locurile de deținere, astfel încât drepturile și libertățile fundamentale ale fiecărei persoane să fie respectate.
CEDO a constatat că, până în anul 2016 au fost admise peste 150 de hotărâri împotriva României pentru încălcarea art. 3 din Convenție datorită supraaglomerării în locurile de deținere și a condițiilor degradante din cadrul acestora. În acest sens, Curtea a propus, printre alte măsuri pentru rezolvarea problemei, și încercarea de a reduce numărul persoanelor încarcerate.
Guvernul condus de Dacian Cioloș, cu Raluca Prună ministru al Justiției, a adoptat, în ultima lună de mandat, în 23 noiembrie 2016, proiectul de lege privind recursul compensatoriu, care prevedea în esență scăderea a 3 zile din pedeapsa la fiecare o lună de închisoare executată în condiții precare. Acest proiect a fost clasat de către parlament pentru că până la finalul legislaturii nu a fost pus pe ordinea de zi.
Ulterior, legea recursului compensatoriu a fost printre primele depuse de guvernul condus de Sorin Grindeanu, pe 31 ianuarie 2017, atunci când ministru al Justiției era Florin Iordache, și a suferit o serie de modificări în Parlament până la adoptarea acesteia.
Legea recursului compensatoriu a fost votată în 9 mai 2017 de Camera Deputaților, decizională, cu 175 de voturi pentru, din partea PSD, ALDE, UDMR și minorități, și 85 împotrivă, de la PNL și USR. Forma ajunsă în Parlament a fost modificată substanțial de către actuala coaliție la putere, față de forma propusă de guvernul tehnocrat.
Legea a devenit una dintre principalele teme de pe agenda publică în urma valului de infracțiuni comise de condamnați eliberați în baza recursului compensatoriu.
Actul normativ a intrat în vigoare la 19 octombrie 2017 şi, potrivit acestuia, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate. În prima zi în care Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.
Fostul ministr al Justiției Tudorel Toader a susținut în numeroase rânduri că el nu are nicio responsabilitate în privința acestei legi, care a intrat în vigoare după ce el a fost învestit în funcția de ministru, și că toate consecințele acestui proiect trebuie asumate de inițiatori - în speță guvernul tehnocrat.
La șase luni după ce a fost forțat de Viorica Dăncilă să-și depună demisia, Tudorel Toader a revenit cu o postare pe Facebook și a recunoscut că legea a fost mutilată în mandatul PSD la guvernare într-un mod care a făcut posibilă eliberarea a mii de deținuți periculoși, prin extinderea neîndeplinirii standardelor CEDO de la nivel de celulă la nivel de penitenciar.
Astfel, dacă la nivel de celulă nu sunt îndeplinite aceste standarde CEDO, atunci se consideră că întregul penitenciar nu le îndeplinește iar deținuții care, de fapt, trăiesc în condiții conforme cu ele vor fi eliberați. Pe scurt: s-a extins beneficiul recursului compensatoriu si pentru cei detinuti in conditii corespunzatoare.
Fostul ministru a anunțat că va face publice documentele doveditoare, fără a spune și cine se află în spatele vicioasei modificări a legii, rezumându-se la a preciza că el a cerut eliminarea modificării dar nu s-a dorit. Totul, în termeni impersonali, fără nicio atribuire a responsabilității criminale.
Ce prevede legea
Principala prevedere este aceea că deținuții încarcerați în condiții necorespunzătoare beneficiază de 6 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate. Proiectul a fost contestat de PNL și USR la Curtea Constituțională, care însă a decis că acesta este constituțional.
Cum sunt definite în lege "condițiile necorespunzătoare" de detenție:
a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4mp/deținut, care se calculează excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă;
b) lipsa accesului la activități în aer liber;
c) lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă;
f) existenta infiltrațiilor umezelii mucegaiului în pereții camerelor de detenție.
De asemenea, față de legea care era în vigoare, deținuții care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, față de legea în vigoare), deținuții care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsa pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite față de legea în vigoare), iar deținuții care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopți lucrate față de legea în vigoare).
Un amendament depus la acea vreme de deputatul UDMR Marton Arpad și adoptat apoi prevede posibilitatea "cumpărării" de zile libere în plus, prin renunțarea la remunerație. Astfel, în forma actuală a legii, un deținut care desfășoară muncă remunerată primește 40% din venit, iar 60% va merge către penitenciar. Potrivit amendamentului, dacă deținutul renunță la 40% din remunerație, respectiv cota care îi revine potrivit legii, poate fi încadrat la capitolul "muncă neremunerata", unde sporul de zile considerate executate pentru zilele muncite este mai mare.
La propunerea deputatului PSD Oana Florea, s-a votat atunci și eliminarea supravegherii vizuale în cazul convorbirilor telefonice, aceasta precizând că ANP intenționează să mute telefoanele în camera de detenție, întrucât sunt probleme cu scoaterea deținuților la telefon.
