Pe aceeași temă
Delegaţia Fondului Monetar Internaţional este aşteptată în România la începutul lunii ianuarie şi, fără un acord cu această instituţie, nu se poate şti cum va arăta bugetul pentru 2013. În noiembrie, echipa condusă de olandezul Erik de Vrijer a fost la Bucureşti, dar a plecat fără să anunţe, public, nici un fel de concluzie.
Potrivit unor informaţii neoficiale, reprezentanţii Comisiei Europene – incluşi în delegaţia FMI – au fost neobişnuit de duri cu oficialii români şi i-au anunţat că nu va fi încheiat un nou acord până când nu sunt îndeplinite prevederile din actualul acord.
Majoritatea analistilor avertizeaza ca institutia creditoare poate adopta o atitudine mult mai dura in conditiile in care partea romana se va prezenta la discutii cu multe teme nefacute in cei trei ani de desfasurare a actualului acord.
Romania are in derulare, pentru perioada 2011-2013, un acord stand-by de tip preventiv cu FMI in valoare de 3,5 miliarde euro, din care poate utiliza 3,2 miliarde de euro. Tara noastra nu a tras pana in prezent nicio suma de bani din fondurile disponibile. Acordul va expira in martie 2013.
Privatizări amânate
Daca Romania a respectat in mare masura tintele stabilite pe partea de stabilitate macroeconomica, lipsa progresului in privinta privatizarilor si a reformelor structurale vor ridica dificultati in negocierile viitoare, considera analistii.
Insisi reprezentantii institutiilor financiare partenere au avertizat in noiembrie Romania ca va trebui sa-si indeplineasca angajamentele existente pentru a putea incheia un nou acord.
Principalele probleme vin din zona companiilor de stat, iar Reuters a scris, la 19 decembrie, că înţegerea cu Fondul este pusă sub semnul întrebării după ce Executivul a decalat din nou termenul pentru vânzarea unor acţiuni la aceste societăţi.
Guvernul a amânat până la finele lui 2013 termenul limită pentru vânzarea unor pachete minoritare la companiile de stat, printre care Romgaz, Nuclearelectrica, CFR Marfă, Transgaz sau Tarom. Potrivit angajamentelor cu FMI, Guvernul ar fi trebuit ca, până la finele lui 2012 sau începutul lui 2013, să plaseze pe piaţa de capital pachete de acţiuni ale companiilor Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia, Elcen Bucureşti, CFR Marfă, Tarom, Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica.
Listarea la bursă a Hidroelectrica este întreruptă, întrucât compania se află în insolvenţă.
Semnal prost pentru investitori
Până acum, doar guvernul Ungureanu a reuşit să vândă pe bursă un pachet de acţiuni de la Transelectrica, pentru care a obţinut 38 de milioane de euro.
Preşedintele Consiliului Fiscal, economistul Ionuţ Dumitru, a criticat, într- o declaraţie dată celor de la Reuters, aceste permanente amânări. „Este un semnal foarte prost pentru investitori, care aşteaptă progrese în reformarea sectorului de stat, în special privatizări”, a afirmat Ionuţ Dumitru, citat de Evenimentul zilei.
Totuşi, un economist de la Barclay’s Capital, Daniel Hewitt, citat tot de Reuters, crede că FMI va găsi o modalitate să ofere României „un program”.
Esecul numit Oltchim
Guvernul Ponta II a rămas şi cu un Oltchim neprivatizat şi plin de datorii. Angajamentul faţă de Fondul Monetar era ca această întreprindere să fie vândută în 2012.
Înscrierea la licitaţie a lui Dan Diaconescu a transformat întreaga afacere într-un circ, iar la 1 octombrie Guvernul a anunţat că patronul OTV a pierdut contractul de privatizare. În timpul campaniei electorale, dinspre Palatul Victoria veneau informaţii neoficiale potrivit cărora o companie rusă ar fi interesată de întreprinderea din Vâlcea, dar după alegeri nu s-a mai auzit nimic.
Sacrificarea investitiilor
Programul guvernului Ponta pentru perioada 2013-2016 include masuri precum reducerea TVA la 19% pana in 2016 si scaderea acestei taxe la alimentele de baza sau reducerea impozitului pentru veniturile mici prin introducerea platilor diferentiate, cu cote de 8%, 12% si 16%, masuri respinse in repetate randuri de FMI.
În programul de guvernare pentru 2013-2016, Executivul a promis un deficit calculat pe metodologia „cash” de doar 1,8% din PIB, mai mic decât în 2012. O notă aprobată în şedinţa de guvern din 12 decembrie arată cum va fi atins acest obiectiv, în condiţiile în care vor creşte cheltuielile de personal, precum şi cele pentru „echilibrarea” bugetelor sociale: vor fi reduse cheltuielile de capital (investiţiile) cu 1,2 miliarde de lei.
Efectul „revenirii” salariilor bugetarilor la nivelul din 2010 va fi de 1,8 miliarde de lei. Transferurile pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale şi a bugetului fondului de sănătate cresc în 2013 cu 3,2 miliarde lei. Cu toate că a tăiat investiţiile, Executivul speră întro creştere economică de 2%.
Sursa: Evenimentul zilei
