Adevărul, listă a dosarelor ce ar putea fi afectate de decizia CCR

Iulian Popescu | 10.03.2016

„Adevarul" a realizat o analiză a dosarelor în care procurorii DNA au „beneficiat de suportul SRI" pentru a strânge probe în anchete penale cu ajutorul unor măsuri de supraveghere: interceptări ale comunicaţiilor, localizare prin GPS, filaj sau montarea unor camere ambientale.

Pe aceeași temă

 

SRI: 42.263 de mandate de supraveghere tehnică în 2014  

 

Raportul SRI pe 2014 arată că această instituţie are statutul de autoritate naţională în domeniul realizării interceptărilor, prin intermediul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor.

 

Practic, însă, în baza deciziei Curţii Constituţionale din 16 februarie şi motivată ieri, SRI va pune de acum încolo în executare doar mandatele pe siguranţa naţională (MSN), în timp ce mandatele de supraveghere tehnică (MST) vor fi puse în executare de către procurori sau poliţişti judiciari. 

 

Raportul citat arată că în 2014 au fost puse în executare 44.759 de mandate de interceptare a comunicaţiilor, cu următoarea distribuţie:

2.762 mandate de securitate naţională (MSN), din care 2,496 mandate pentru SRI.

42.263 mandate de supraveghere tehnică (MST) şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului Public şi DNA.

 

Adevărul a realizat listele cu dosarele ce nu vor fi afectate de decizia CCR care interzice SRI să facă interceptări și alte supravegheri tehnice în dosare penal și acre sunt dosarele în pericol.

 

Ce dosare a făcut DNA la sesizarea SRI şi nu sunt afectate de decizia CC

 

Mai multe dosare de mare corupţie au fost formate ca urmare a sesizărilor SRI. În acest caz mandatele de interceptare pe siguranţă naţională (MSN) au fost declasificate.  O parte din acestea au fost intens mediatizate.Este vorba despre dosarul Microsoft - în care sunt implicaţi 9 foşti miniştri; dosarul în care a fost anchetat Cătălin Voicu - finalizat cu condamnare, dosarul miliardarului Ioan Niculae - Romgaz, în care este vizat şi fostul ministru Adriean Videanu - aflat pe rolul DIICOT, dosarele lui Sorin Ovidiu Vîntu - privind favorizarea fugarului Nicolae Popa sau Devalizarea Petromservice - în care este implicat şi Liviu Luca.  

 

De asemenea, „Referendumul” în care este judecat liderul PSD Liviu Dragnea; ASF- Dan Radu Ruşanu - Ilie Carabulea; cel privind Sponsorizarea campaniei electorale a lui Mircea Geoană - în care au fost condamnaţi miliadarul Ioan Niculae şi baronul Ghorghe Bunea-Stancu; sau Gala Bute- Elena Udrea - în care era monitorizat un om de afaceri care primea contracte de la Compania Naţională de Investiţii; dosarul Adrian Duicu - în care era monitorizat un afacerist care primea contracte publice; Ferma Regală Băneasa - în care erau monitorizaţi israelienii Tal Silberstein, Benny Steinmetz şi Remus Truică, sau Viorel Hrebenciuc - în dosarul “Retrocedărilor de păduri”.

Aceste dosare nu vor fi afectate de decizia Curţii Constituţionale, scrie Adevărul. 

 

Ce dosare pot fi afectate de sentinţa CC

 

E vorba de toate dosarele DNA în care s-a lucrat cu SRI şi în care nu sunt probe obţinute pe mandate de siguranţă naţională (MSN) emise de judecători ICCJ, ci pe mandate de supraveghere tehnică (MST) emise de orice judecător.

 

Este vorba de cazuri în care ofiţerii SRI au făcut interceptările, au realizat filajul, au fost folosiţi ca investigatori, sau au montat camera audio-video în imobile sau pe denunţători, localizarea unor persoane prin GPS, sau obţinerea unor date financiare.

 

Este cunoscut cazul lui Viorel Hrebenciuc, care discuta cu Dumitru Iliescu, fostul şef al SPP, să obţină date referitoare la emiterea unor mandate de supraveghere tehnică prin care s-a dispus interceptarea comunicaţiilor, durata unor astfel de mandate, dacă există posibilitatea de a fi prelungite măsurile de supraveghere tehnică, precum şi instituţia care a solicitat emiterea unor astfel de mandate, respectiv Direcţia Naţională Anticorupţie sau Serviciul Român de Informaţii.  Astfel, el voia să ştie dacă este vorba de un MST sau un MSN.

 

MST-urile făcute cu SRI Majoritatea cauzelor realizate de DNA s-au instrumentat cu suportul SRI.

 

De altfel, la finalul comunicatelor DNA, acest lucru este menţionat. “Procurorii au beneficiat de sprijin din partea Serviciului Român de Informaţii”.

 

Un astfel de exemplu este din dosarul Microsoft, partea în care Dinu Pescariu discută cu Dorin Cocoş. Probe sunt obţinute prin mandat de supraveghere tehnică. “Las-o aşa, ca e mai bine. Las-o aşa. Că am vorbit şi cu…cu Elena, şi a zis: Foarte bine”,. Spunea Dorin Cocoş.

 

Un alt caz este cel al primarului Capitalei, Sorin Oprescu. De altfel, edilul şi-a dat seama că este filat de o echipă, dar a  bănuit că ţinta era şoferul său. «Aveţi grijă cu şoferul ăla!» deoarece «Da» … zice, «dar se pare că e …şoferu’ este prieten cu Nuţu, ceva!». Oprescu spunea “Dom’ne, nu mai e şoferul meu! Între timp a devenit inspector!”.

 

Dosarul lui  Marian Vanghelie a fost realizat în baza unui MST. În biroul lui Marian Vanghelie din Primăria Sectorului 5 a fost montată, cu mandat de la judecător, o cameră care înregistra ambiental audio-video, iar mai mulţi martori-denunţători au purtat aparatură audio-video. Mai multe dosare privind corupţia din magistratură au fost realizate cu ajutorul SRI. Aşa cum este cazul judecătorului Stan Mustaţă - filmat în vila din Colentina când ar fi vândut sentinţe, judecătoarele care l-au eliberat pe milionarul Dinel Staicu, sau judecătoarele de la Tribunalul Bucureşti, Antonela Costache şi Viorica Dinu. Mai mulţi şefi de Consilii Judeţene, sau primari, au picat pe probe obţinute cu ajutorul SRI.

 

Este vorba de aparatură de înregistrare, montată în birouri din institiţii publice, monitorizare prin GPS, sau interceptarea comunicaţiilor.  Astfel de cazuri: Horia Uioreanu (CJ Cluj), Gheorghe Nichita (Iaşi), Mircea Cosma (CJ Prahova), Radu Mazăre (Constanţa), Adrian Duicu (CJ Mehedinţi), Mircea Govor (vicepreşedinte Satu-Mare), Nicuşor Constantinescu (CJ Constanţa), Cristian Adomniţei (CJ Iaşi), Petru Niculae Ioţcu (CJ Arad), Silvian Ciupercă (CJ Ialomiţa), Sorin Frunzăverde (CJ Caraş Severin), Cristinel Bîgiu (CJ Buzău), Tudor Pendiuc (Piteşti) etc, enumeră Adevărul.  

 

Pentru probarea mai multor politicieni acuzaţi la DNA  s-au folosit MTS-uri: fostul deputat Viorel Hrebenciuc (PSD), fostul ministru Dan Şova (Transporturi), Toni Greblă (fost senator fost judecător CCR), fostul ministru Darius Vâlcov (Finanţe), deputatul Ioan Oltean (PNL), fostul ministru Gabriel Berca (Interne) sau cele mai recente cazuri- Nicolae Păun (Partida Romilor) şi Mădălin Voicu (PSD), sau senatoarea Anca Tudor (PNL) şi fostul său soţ, fostul vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară Daniel Tudor.

 

Lista este continuată cu directori de la diferite instituţii: Romarm, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Radet etc, sau diverşi afacerişti şi funcţionari, cum ar fi Mihai Vlasov (fostul preşedinte al Camerei de Comerţ), sau Alina Bica (fost procuror -şef DIICOT), mai scrie Adevărul.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22