Pe aceeași temă
Ministrul Finanţelor a declarat că pensiile speciale, în acest moment, reprezintă 0.8% din PIB, pentru că sunt pensiile militare care reprezintă aproape 11 miliarde de lei în 2023 şi restul 1,4 miliarde, magistraţi şi celelalte categorii, relatează News.ro
„Sunt 12 miliarde de lei, dar această pondere a cheltuielior cu pensiile speciale scade de 3 ani de zile. În 2020 aveam 0.96% din PIB, apoi 0.93 % în 2021, 0.84% în 2022, iar anul acesta închidem cu 0.78%”, a spus ministrul.
Reamintim că România și-a asumat prin PNRR să reformeze pensiile speciale atât prin scăderea ponderii lor în PIB, dar mai ales prin introducerea principiului contributitivității. Proiectul de lege aprobat de guvern în decembrie și aflat acum în Parlament nu introduce însă principiul contributitivității la pensiile militare.
Adrian Câciu a precizat că, în discuţia cu pensiile speciale, deşi se discută de scăderea cheltuielor, această scădere este realizată, iar problema o reprezintă ”celelalte elemente din jalon, o parte de contributivitate, vechime mai mare în muncă, care sunt cuprinse oarecum în proiectul dezbătut de Banca Mondială”.
„Raportul Băncii Mondiale l-am primit şi eu ieri, vreau să îl citesc în amănunt, astfel încât săptămâna viitoare înţeleg de la domnul ministru Budăi că are o discuţie şi cu Comisia Europeană, pe care variantă, din ce recomandări mai face, din raport”, a spus ministrul Finanţelor.
Adrian Câciu a menţionat că „legea guvernului este în regulă, răspunde la jalon, dar e posibil să mai fie câteva tuşe de făcut”.
„Scopul este ca jalonul să treacă, să fie îndeplinit. Vorbim şi de ipocrizie politică, Obiectivul de reducere a cheltuieilor cu pensiile speciale, din PIB este atins, ce vrem să obţinem? A, vrem o reformă a pensilor speciale, să discutăm ce ar fi însemnat ea. Reformele acestea se puteau face şi fără PNRR, dacă voiam să le facem”, a declarat Câciu.
Întrebat care este calendarul adoptării legii, ministrul a răspuns: „Cred că în martie se adoptă această lege în Parlament”.
Propunerile Băncii Mondiale pentru reforma pensiilor speciale: impozit progresiv la magistrați, eliminarea totală în aviația civilă, patru scenarii pentru militari
Experţii Băncii Mondiale propun, într-un raport a cărui sinteză a fost prezentată de Ministerul Muncii, mai multe scenarii pentru pensiile civile de serviciu, dar și pentru pensiile militare, având în vedere necesitatea reformării acestora, atât din cauza impactului nesustenabil pe care îl au asupra bugetului, cât și pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR, dacă vrem să obținem banii de la UE.
Printre propunerile pentru reducerea inechităților din sistemul românesc de pensii de numără: introducerea unui impozit progresiv asupra suplimentului la pensiile de serviciu finanţate de la buget şi nu din contribuţii; modificarea regulilor de indexare pentru prestaţiile magistraţilor; renunţarea la pensiile acordate personalului aviaţiei civile, având în vedere că mulţi dintre aceştia sunt angajaţi ai unor firme private.
Scenarii pentru pensiile civile de serviciu
Banca Mondială propune autorităţilor române patru scenarii de reformă referitoare la pensiile de serviciu din sectorul civil - care includ pensiile magistraţilor şi personalului auxiliar, ale diplomaţilor, personalului parlamentar, aeronautic civil şi ale angajaţilor Curţii de Conturi. Scenariile propuse nu se referă și la indemnizaţiile parlamentarilor şi primarilor.
Eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu - Primul scenariu prevede „eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii la o anumită dată”. În acest scenariu, aceeaşi regulă ar putea fi aplicată şi celor care aveau doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată.
Impedimente: Conform raportului Băncii Mondiale, impedimentele în cazul unei astfel de decizii ar fi acelea că „este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanţă, existând precedentul când o astfel de încercare a fost făcută imposibil de implementat prin deciziile Curţii Constituţionale”, dar şi că „nu este clar dacă un alt efort similar ar putea avea succes şi, în plus, un număr mare de lucrători din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare”.
Înghețarea tuturor pensiilor de serviciu - Al doilea scenariu are în vedere „îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu”, ceea ce ar presupune „stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câştigate”. „Prin această abordare, s-ar menţine beneficiile pentru actualii pensionari şi pentru lucrătorii activi care întrunesc condiţiile de pensionare.
Impedimente: Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectivă nu întrunesc condiţiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu”, explică experţii Băncii Mondiale.
Stabilirea unui nou plafon de referință - Cel de-al treilea scenariu include stabilirea unui nou plafon de referinţă pentru pensionarii nou intraţi în sistem. Din această perspectivă, toţi lucrătorii nou intraţi după o anumită dată ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici faţă de cele aflate în plată.
Impedimente: Banca Mondială admite că un impediment ar fi faptul că o astfel de abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflaţi în situaţii similare, pensiile a doi lucrători aflaţi în situaţii identice putând fi semnificativ diferite în funcţie doar de data la care au fost angajaţi.
Reformarea pensiilor de serviciu - Al patrulea scenariu formulat de Banca Mondială prevede reformarea pensiilor de serviciu pentru toţi.
Concluzie: „Considerându-se că eliminarea completă sau îngheţarea pensiilor speciale nu este de dorit şi/sau fezabilă din punct de vedere politic sau că stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intraţi nu este fezabilă, atunci cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu.
Pentru acest tip de reformă, este important să se acorde o atenţie deosebită eforturilor anterioare de reformă şi acţiunilor judecătoreşti, astfel încât greşelile din trecut să nu se repete”, subliniază datele făcute publice de ministerul de resort.
Propuneri pentru reducerea inechităților din sistemul românesc de pensii
Introducerea impozitării progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finanțate de la buget - o astfel de decizie, susțin specialiștii Băncii Mondiale, ar reprezenta „un mecanism eficient de reducere a inegalităţilor rezultate ar fi impozitarea specială a cotei din beneficiul finanţat de la bugetul de stat”.
„Acesta poate fi eșalonat în funcţie de cuantumul suplimentului din buget sau poate fi declanşat atunci când ponderea suplimentului depăşeşte anumiţi parametri (de exemplu, atunci când suplimentarea depăşeşte cota finanţată din contribuţii şi astfel beneficiul este definit mai mult în funcţie de completare decât de contribuţii).
Beneficiile magistraţilor, de exemplu, a căror formulă este protejată de sentinţa Curţii Constituţionale a României, primesc marea majoritate (peste 90%) din beneficiul lor de la buget, şi nu din contribuţii. Cazuri de completări mult mai mari decât contribuţiile sunt posibile şi pentru alte pensii de serviciu. Chiar şi în rândul beneficiarilor de pensii speciale, există o inegalitate semnificativă între segmentul de 10% superior al beneficiarilor care primesc pensii de până la 3,5 ori mai mari faţă de cei 10% din segmentul inferior al beneficiarilor.
Modificarea regulilor de indexare pentru prestaţiile magistraţilor - „În timp ce toate pensiile de serviciu sunt mai mari la pensionare în comparaţie cu prestaţia generală a sistemului de pensii datorită garanţiei mai mari a ratei de înlocuire şi a unei abordări mai generoase de calcul al beneficiilor, aceste inegalităţi se reduc în timp datorită ratei de indexare mai scăzute aplicate pensiilor de serviciu, cu excepţia magistraţilor.
Pentru magistrați, situația este inversă. Nu numai că beneficiul este mult mai mare decât în sistemul general, dar indexarea pe salarii este şi mai generoasă, crescând inegalitatea în timp.
O analiză juridică ulterioară este necesară pentru opţiunile de aliniere a ratei de indexare cu cea utilizată pentru alte pensii de serviciu în limitele deciziei Curţii Constituţionale care protejează beneficiul magistraţilor.
Cu toate acestea, o astfel de schimbare ar contribui la reducerea celor mai izbitoare inegalităţi din sistemul de pensii”, consideră experţii Băncii Mondiale.
Alinierea principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu - experții consideră că un astfel de sistem „ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obţinute cu serviciul militar şi ar permite o tranziţie mai uşoară în şi în afara armatei, deschizând calea unei convergenţe ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general”.
Închiderea planului de pensii aferent personalului aviaţiei civile - „Planul de pensii pentru personalul aviaţiei civile oferă o pondere mai mare a beneficiului în comparaţie cu alte pensii de serviciu (cu excepţia magistraţilor).
Spre deosebire de alţi beneficiari de pensii de serviciu, participanţii la aviaţia civilă nu sunt angajaţi în sectorul public şi mulţi dintre ei lucrează în sectorul privat.
Rata de pensionare redusă semnificativ (pe care proiectul de lege întocmit de Guvern o unifică în categoria la 52) nu este legată de pierderea capacităţii de muncă, deşi pentru unii participanţi la plan ar necesita schimbarea rolului în carieră sau schimbarea carierei în întregime. Ar trebui luată în considerare fezabilitatea închiderii planurilor de pensii pentru noii intraţi sau a limitării acestora în alt mod”, explică Banca Mondială.
Scenariile de reformă propuse pentru pensiile militare
În ce privește scenariile de reformă propuse de Banca Mondială pentru pensiile militarilor, în raport se arată că „modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de aşteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB şi, în timp, reducerea generozităţii prestaţiei în comparaţie cu prestaţia medie în sistemul general de pensii”.
Câteva date despre situația actuală:
numărul de beneficiari a crescut de la 177.063 în 2019 la 197.134 în 2022
cheltuielile cu pensiile militare au ajuns în 2022 la peste 10 miliarde de lei, de la puţin peste 8 miliarde în 2019
în 2019, pensia militară medie era de 3.784 de lei, în timp ce pensia medie în sistemul general de pensii era de 1.247 de lei, raportul dintre ele fiind de 303%
în 2022, pensia militară medie era 4.302, în timp ce pensia medie din sistemul general era 1.775, raportul dintre ele fiind de 242%
Scenarii de reformă propuse de Banca Mondială pentru pensiile militare şi impactul preconizat:
Menţinerea actualelor prevederi legislative
Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creştere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ţinta de 25 de ani şi baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestaţiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 şi inflaţia decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare.
În ipoteza că salariile în economie vor creşte mai mult decât inflaţia, este de aşteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 şi va scădea sub 50% până în 2037.
Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% şi trecerea la indexarea în funcţie de rata inflaţiei) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem.
Perioada de referinţă de 12 luni
Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile şi asupra nivelurilor pensiilor în comparaţie cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare şi rămân la niveluri similare faţă de valoarea de referinţă pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).
Rata de înlocuire de 45%
Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata ţintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem.
Impact: Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile şi nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 şi apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 şi sub 40% până în 2047.
Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scădea substanţial, eliminând potenţial economiile de cheltuieli proiectate.
Până în 2070, rata beneficiilor va converge către cea proiectată pentru sistemul general de pensii datorită ratei de indexare mai scăzute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa măsuri ad-hoc pentru a ţine evidenţa între salariile din economie şi pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare – oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate.
Aşadar, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor pe termen lung.
Perioada de referinţă la nivelul întregii cariere
Acest scenariu evaluează impactul prelungirii perioadei de referinţă pentru calcularea câştigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.
Impact: Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menţionate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%). Ca şi în scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 şi sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).
De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie şi salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 şi ajungând la 30% până în 2060, cu prestaţii medii puţin mai mici spre sfârşitul perioadei.
Recomandare generală
Ca o recomandare generală, experţii Băncii Mondiale sunt de părere că Guvernul ar trebui să ia în considerare revizuirea legislaţiei şi adoptarea protocoalelor de schimb de date care să permită o eficienţă sporită în gestionarea diferitelor planuri de pensii.
„În timp ce echipa Băncii Mondiale a întâmpinat provocări în obţinerea datelor necesare din cauza limitărilor legale impuse de reglementări, cum ar fi cele legate de securitate, chiar şi pentru funcţiile guvernamentale legate de proiectarea şi gestionarea cheltuielilor, precum şi de raportarea privind pensiile speciale, datele necesare par să nu fie disponibile.
Aceste limitări ar putea fi depăşite prin stabilirea de protocoale securizate de schimb de date şi revizuirea practicilor de anonimizare şi agregare în limitele legii”, se arată în raportul publicat de Ministerul Muncii.
