Alegerea primarilor intr-un tur ajunge la CCR. Sesizarea, facuta de ziaristul Liviu Avram

 Liviu Avram, redactorul sef adjunct al cotidianului Adevarul, si-a depus candidatura, ca independent, cu doar trei semnaturi, tocmai pentru a putea ajunge la CCR si a demonstra ca organziarea alegerilor intr-un singur tur este incorecta pentru a democratie, potrivit HotNews.

Liviu Avram a scris de-a lungul timpului multe articole in care a demonstrat neconstitutionalitatea articolului care prevede organizarea alegerilor pentru primari intr-un singur tur de scrutin. Ziaristul spune ca nu va face apel la hotărârea de respingere a candidaturii.
 

Judecatoarea Luminita Calciu, de la Tribunalul Bucuresti, a decis sambata, la ora 11,20, sa trimita la Curtea Constitutionala o exceptie de neconstitutionalitate ridicata de candidatul independent A.A.L. la functia de primar general al Capitalei. A.A.L. si-a depus candidatura la Biroul Electoral Municipal Bucuresti pe 13 aprilie, iar doua zile mai tarziu aceasta i-a fost respinsa, pe motiv ca, in loc de 18.000 de semnaturi de sustinere, a depus o lista cu doar trei semnaturi, scrie Adevarul.

Jurnalistul Liviu Avram a confirmat pentru HotNews ca el este autorul sesizarii si a declarat ca a a vrut sa arate ca oricat de mare ar fi o majoritate politica din Parlament aceasta trebuie sa se supuna justitiei. 

El a explicat ca a facut aceasta contestatie la Curtea Constitutionala pentru ca "regulile impuse de majoritatea parlamentara mi s-au parut incorecte pentru o democratie". 

Intrebat daca are un avocat care l-a reprezentat, Liviu Avram a spus pentru HotNews ca ca s-a reprezentat singur la tribunal si ca se va reprezenta singur si la Curtea Constitutionala.

Adevarul aminteste ca articolul 50, alineatul 2 din legea 115/2015 privind alegerile locale impune candidatilor independenti sa depuna o lista cu sustinatori de cel putin 1%, ceea ce pentru municipiul Bucuresti ar insemna peste 18.000 de semnaturi. 

"Am ales cifra de 3 semnaturi prin analogie cu solutia adoptata de catre Parlament in ceea ce priveste numarul de semnaturi necesare pentru constituirea unui partid politic, solutie adoptata dupa ce Curtea Constitutionala a decis ca cerinta de a prezenta 25.000 de semnaturi pentru formarea unui partid este o ingerinta excesiva asupra dreptului de asociere si a declarat-o ca fiind neconstitutionala. Aceasta cifra a reprezentat, asadar, singurul reper valid din punct de vedere legal fata de care m-am putut raporta atunci cand am intocmit lista de semnaturi￢, a justificat autorul sesizarii, pentru sursa citata, numarul mic de semnaturi in sesizarea depusa la instanta. 

Odata cu contestatia fata de respingerea candidaturii, Liviu Avram a ridicat si exceptia de neconstitutionalitate a articolului 50 alin. (2) din legea alegerilor locale, pe motiv ca reprezinta o ingerinta excesiva asupra dreptului de a fi ales. Acest articol stabileşte că este ales primar candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi, adică majoritatea relativă, şi nu cel care primeşte majoritatea voturilor exprimate, aşa cum a prevăzut legea până la alegerile din 2012.

În demonstrarea argumentaţiei sale, candidatul a arătat că, prin cele două reglementări, legiuitorul, adică Parlamentul, a impus o exigenţă excesivă de reprezentativitate când a reglementat intrarea în competiţia electorală a candidaţilor independenţi, dar a coborât sub standardul constituţional condiţia de reprezentativitate atunci când a reglementat rezultatul competiţiei electorale. În opinia sa, cele două articole prezintă simptomele unei manipulări a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere, practică sancţionată de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în Codul de bune practici în materie electorală. El a mai arătat că partidele aflate la putere, în sensul că au votat cu majoritate covârşitoare această lege, au şi cei mai mulţi primari în funcţie, iar un singur tur de scrutin favorizează net primarii în funcţie faţă de ceilalţi candidaţi.