Pe aceeași temă
Aproape 10 milioane de greci sunt asteptati duminica la urne la un scrutin parlamentar care va tine intreaga Europa cu sufletul la gura si s-ar putea dovedi decisiv pentru mentinerea tarii in zona Euro.Grecii au de ales intre partidul conservator Noua Democraţie - care sustine continuarea acordului de finantare cu institutiile internationale si, implicit, aplicarea masurilor de austeritate, si formatiunea de extrema stanga Syriza, care si-a anuntat intentia de a renunta la acordul cu FMI. Ambele formatiuni sunt cotate cu prima sansa si se afla aproximativ la egalitate in sondaje.
Grecii sunt chemati sa isi aleaga Parlamentul pentru a doua oara in mai putin de o luna si jumatate (precedentul scrutin, din 6 mai, nu a reusit sa ofere tarii un Guvern de coalitie, dupa ce negocierile dintre partidele politice au esuat, astfel ca au fost convocate alegeri legislative anticipate.
Secţiile de votare s-au deschis duminică dimineaţa în Grecia la ora locală 7.00 (7.00, ora României), în cadrul unor alegeri legislative cu valoare de test, considerate un referendum asupra euro şi care vor servi la stabilirea viitorului ţării, aflată în criză, relatează AFP.
Secţiile de votare se vor fi închide la ora locală 19.00 (19.00, ora României), când va fi publicat primul sondaj la ieşirea de la urne.
Liderii europeni au avertizat Grecia că riscă să părăsească uniunea monetară dacă guvernul format după alegerile de duminică nu va respecta condiţiile planului de creditare încheiat cu FMI, BCE şi CE.
Lupta, între conservatori şi stânga radicală. Pro sau contra iesirii din zona euro
Potrivit sondajelor de opinie, favoriţii sunt conservatorii de la Noua Democraţie, conduşi de Antonis Samaras, şi extrema stângă reprezentată de Syriza, împreună cu Alexis Tsipras. Cele două partide merg umăr la umăr în aceste sondaje.
Noua Democraţie, partidul susţinut de Uniunea Europeană, vrea renegocierea programului de austeritate, pentru a obţine nişte condiţii mai bune pentru Grecia.
"Vom ieşi din criză. Nu vom ieşi din euro. Nu vom lăsa pe nimeni să ne scoată din Europa", a declarat conducătorul acestui partid, Antonis Samaras, în cadrul ultimului său miting electoral.
La fel ca alţi politicieni, Samaras şi-a avertizat concetăţenii că "destinul ţării va depinde de răspunsul alegătorilor".
"Dacă vom întrerupe relaţiile cu partenerii noştri, ei ne vor constrânge să părăsim zona euro, nu vom mai putea importa, iar acest lucru ar fi de zece ori mai grav", a mai declarat Samaras, potrivit BBC News.
Alexis Tsipras, pe de altă parte, liderul carismatic al partidului Syriza, consideră că liderii europeni au făcut din "Grexit" (Greek exit - ieşirea Greciei din zona euro, n.red.) o "sperietoare", menită să îi facă pe oameni să voteze cu formaţiunile care susţin înţelegerea cu troika (UE, FMI şi BCE).
Tsipras şi-a construit campania electorală în jurul unei promisiuni: anularea memorandumului, a programului de austeritate semnat de Grecia, în schimbul celor 130 de miliarde de euro.
"Luni, vom forma un guvern al tuturor grecilor, în Europa şi menţinând moneda euro. Programul FMI-UE face deja parte din trecut şi va aparţine definitiv trecutului luni", a spus Tsipras zilele trecute, în timpul unei conferinţe de presă.
Niciunul dintre aceste partide nu este aşteptat să obţină o majoritate, astfel că există o reală posibiliate a reluării negocierilor pentru formarea unui guvern. Ultima dată când au existat astfel de negocieri, după alegerile din 6 mai, liderii politici nu au reuşit să ajungă la o înţelegere.
Grecii îşi lichidează conturile bancare
Cetăţenii greci îşi lichidează conturile bancare, au făcut stocuri de carburant, iar unii au angajat agenţi de securitate înaintea alegerilor parlamentare de duminică, un scrutin considerat crucial pentru rămânerea ţării în zona euro, relatează Wall Street Journal, în ediţia online.
Retragerile masive din banci au inceput imediat dupa primul scrutin al alegerilor, accentundu-se pe masura ce s-au apropiat alegerile din 17 iunie, motivul fiind ingrijorarea privind o posibila abandonare a monedei euro din partea Greciei, au mentionat doua surse din sectorul bancar grecesc, citate de Bloomberg.
Potrivit acestor surse este posibil ca retragerile sa fi depasit 700 de milioane de euro marti.
Bancile grecesti sunt sub presiune dupa ce persoanele fizice si companiile au retras 72 de miliarde de euro de cand tara a intrat in criza datoriei suverane, in octombrie 2009.
Iesirile de capital "pot accelera succesiunea evenimentelor, conducand la crearea unei noi monede", a declarat Thomas Costerg, economist la Standard Chartered Bank din Londra, intr-un e-mail.
Totusi, "bancile grecesti pot accesa finantarea abundenta de la banca centrala, care poate compensa presiunea provenita de la retragerea depozitelor", a adaugat acesta.
Liderii europeni, avertismente dure
Conducătorii principalelor economii europene au avut o videoconferinţă vineri noaptea, înainte de summit-ul G20, din Mexic (18-19 iunie, Los Cabos).
Astfel, Angela Merkel, David Cameron, Francois Hollande, italianul Mario Monti, premierul spaniol Mariano Rajoy şi preşedinţii Comisiei şi Consiliului Uniunii Europene, Jose Manuel Barroso, respectiv Herman van Rompuy, au dezbătut diferite scenarii, în funcţie de rezultatul votului grec, scrie The Guardian.
Fostul premier italian Gordon Brown a atras atenţia că acest summit G20 este, în realitate, "ultima şansă" pentru salvarea zonei euro.
În spatele crizei politice din Grecia există criza economică, principala sursă de îngrijorare pentru greci şi pentru restul lumii deopotrivă.
Atena nu mai are bani, banii europeni vor veni numai sub anumite condiţii, care depind de mediul politic, iar rata şomajului a atins un nou nivel record în primele patru luni ale anului, de 22,6% şi de 53% în rândul tinerilor cu vârste până la 25 de ani.
Cu toate că Syriza nu este deloc o opţiune care să convină Uniunii Europene, se crede că liderii europeni vor negocia cu oricine va câştiga.
Miza din spatele a ceea ce se întâmplă cu Grecia este prea mare, pentru ca ei să nu fie dispuşi să facă anumite compromisuri, cu toate că Angela Merkel a repetat până în ultima zi a campaniei că "programul de austeritate nu este negociabil".
Alegerile din Grecia au devenit un scrutin unic în istoria recentă a Europei. Niciodată în ultimii ani nu au fost nişte alegeri atât de dezbătute şi urmărite cu asemenea interes şi emoţii de lumea întreagă. Adevărata miză nu este doar Grecia, ci economia mondială, pentru că până la acest nivel va ajunge unda de şoc a unui eventual colaps elen.
În realitate, scrutinul din Grecia este un referendum pro- sau anti-zona euro, pro- sau anti- măsuri de austeritate. Rezultatul este imposibil de prezis, pentru că avem de-a face cu un electorat confuz, care nici la finalul campaniei nu trasase o linie clară între partide.
