Pe aceeași temă
Magistrații instanței supreme au respins apelul formulat de fosta șefă DIICOT Alina Bica împotriva condamnării de 4 ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului.
Bica a fost condamnată pentru favorizarea făptuitorului, după ce i-a ridicat sechestrul asigurator asupra acţiunilor lui Adriean Videanu dispus în dosarul Romgaz-Interagro.
„În majoritate: Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpata Bica Alina Mihaela şi de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 2471/1/2015. În baza art.275 alin. (2) Cod procedură penală obligă apelanta intimată inculpată Bica Alina Mihaela la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de soluţionarea apelului declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, rămân în sarcina acestuia. În baza art.275 alin. (6) Cod procedură penală, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 217 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 noiembrie 2019. Cu opinia separată în sensul admiterii apelului declarat de inculpata Bica Alina Mihaela împotriva sentinţei penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 2471/1/2015, al desfiinţării sentinţei penale apelate şi, în rejudecare, în baza art. 396 alin. 5 raportat la art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedură penală, al dispunerii achitării inculpatei Bica Alina Mihaela pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 Cod penal”, se arată în minuta instanței.
În 19 martie, ICCJ a admis o contestaţie în anulare formulată de fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi a dispus rejudecarea apelului.
Apărătorul Alinei Bica a solicitat în instanţă desfiinţarea hotărârii de condamnare, invocând decizia Curţii Constituţionale privind constituirea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Instanţa supremă.
Pe 26 iunie 2018, Alina Bica fusese condamnată de magistraţii Instanţei supreme la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului.
***
Fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, a fost condamnată definitiv, pe 26 iunie 2018, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului. În schimb, în acelaşi dosar, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a fost achitat de judecătorii Instanţei Supreme.
La momentul condamnării sale, dinaintea rejudecării apelului, Bica a depus la Parchetul instanţei supreme o plângere penală împotriva şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi a unui alt procuror, pe care i-a acuzat de represiune nedreaptă şi cercetare abuzivă.
În noiembrie 2016, Alina Bica a fost condamnată în acest dosar la patru ani de închisoare cu executare.
Magistraţii instanţei supreme au dispus achitarea Alinei Bica pentru două fapte de abuz în serviciu şi pentru o faptă de favorizare a făptuitorului, respectiv a lui Adriean Videanu, dar au condamnat-o la patru ani de închisoare cu executare pentru o altă faptă de favorizare a făptuitorului, repectiv a lui Ovidiu Tender.
În acelaşi dosar, fostul ministru Adriean Videanu a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu.
În acest dosar, cunoscut sub numele "Bica 2", fosta şefă a DIICOT este acuzată de procurorii DNA de favorizarea fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro, şi a omului de afaceri Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom, precum şi de abuz în serviciu.
Dosarul a ajuns la ICCJ în iunie 2015, judecarea a început în septembrie 2015 şi s-a încheiat după 15 termene, în 23 noiembrie 2016.
În rechizitoriu, procurorii susţin că în 24 septembrie 2013, într-un dosar instrumentat de către DIICOT - Structura Centrală, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea unui sechestru asupra unui număr de 80 acţiuni, deţinute la o firmă de către Adriean Videanu.
"La data de 25 februarie 2014, pentru a-l favoriza pe Videanu Adriean, inculpata Bica Alina Mihaela, în calitate de procuror şef al DIICOT, a dispus printr-o ordonanţă, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă (...) admiterea solicitării inculpatului Videanu Adriean şi a ridicat sechestrul asigurator", mai arată anchetatorii.
Procurorii susţin că, la cererea de ridicare a ridicare a sechestrului, Adriean Videanu ar fi depus înscrisuri din care ar fi rezultat, în mod fals, că nu mai deţinea acţiunile respective din august 2012.
***
Alina Bica a fost eliberată din penitenciarul din Costa Rica în luna decembrie 2018, după ce a formulat contestație față de formarea completurilor de 5 judecători. Instanța supremă a decis, la acea vreme, suspendarea executării pedepsei de 4 ani de închisoare până la soluționarea dosarului (rejudecat).
Elena Udrea, prietena Elenei Bica, spune că fosta șefă a DIICOT, alături de care a fost în Costa Rica, nu se mai întoarce în țară. Și fostul avocat al Alinei Bica, Laura Vicol, a anunțat, în iulie 2019, că fosta sa clientă nu se va întoarce în România și că urmează să solicite azil politic în altă țară decât Costa Rica.
