Pe aceeași temă
Ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat, marţi, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), pentru a i se comunica poziţia părţii române privind comentariile preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei, Zsolt Nemeth, legate de pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului aşa-zisului ţinut secuiesc, notează news.ro.
„Steagul secuiesc va flutura pe fațada instituțiilor publice maghiare până când statul român va permite folosirea liberă pe întreg teritoriul României! Haideți, secui! Hai Transilvania!”, a scris Zsolt Nemeth (Fidesz) pe Facebook.
„Ministerul Afacerilor Externe dezaprobă ferm comentariile preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei, publicate ieri, 6 februarie 2023, pe pagina sa de Facebook, privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului aşa-zisului ţinut secuiesc. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat, în această dimineaţă, din dispoziţia ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, la sediul MAE român, pentru a i se comunica poziţia părţii române”, a transmis, marţi, MAE.
Ministerul a subliniat, în acest context, că ordinea de drept din România consacră de dreptul persoanelor aparţinând tuturor celor 20 de minorităţi naţionale de a-şi folosi însemnele specifice în privat, precum şi în public, în cadrul unor manifestări culturale şi religioase specifice.
„În ceea ce priveşte însemnul aşa-numitului ţinut secuiesc, în România nu există nicio unitate administrativ-teritorială cu această denumire şi deci nici îndreptăţirea la vreun însemn oficial specific. Totodată, orice autoritate administrativ-teritorială din România are dreptul de a-şi stabili propriile însemne, care trebuie să fie reprezentative pentru ansamblul populaţiei rezidente în acea unitate administrativ-teritorială”, a arătat sursa citată.
MAE a reluat „insistent apelul la reţinere în declaraţiile din spaţiul public şi reaminteşte aşteptarea părţii române ca oficialii ungari să acţioneze cu responsabilitate în logica relaţiei strategice dintre cele două state, a Tratatului politic de bază din 1996 şi în dorinţa consolidării cooperării bilaterale în toate domeniile de interes, în beneficiul tuturor cetăţenilor români şi ungari indiferent de etnie”.
Reamintim că UDMR a depus în 2020 un proiect legislativ ce ar permite ca steagul secuiesc să fie arborat legal lângă drapelul României. Proiectul a fost respins definitiv de Camera Deputaților în 2020.
Oficiali maghiari de rang înalt, începând cu premierul Viktor Orban, fac constant în ultimii ani referire la simbolurile autonomiste ale populației de etnie maghiară din România, precum și la simboluri istorice revizioniste, precum harta Ungariei mari.
