Ana Birchall, după publicarea raportului MCV: Ne-a trecut glonțul pe la ureche

Dora Vulcan | 22.10.2019

Ministrul Justiției Ana Birchall spune că și-ar fi dorit un raport MCV mai bun și că personal o amărăște tonul acestuia, dar că nu trebuie uitat de unde s-a plecat.

Pe aceeași temă

România era în pragul activării articolului 7 și realmente ne-a trecut glonțul pe la ureche, spune Ana Birchall.

Birchall a anunțat că a decis să convoace de urgență Comisia MCV la nivel național. Ea a spus că fiecare instituție trebuie să își facă propria analiză și să vină cu un calendar de măsuri.

Principalele declarații:

  • Raportul are în vedere perioada nov 2018 până în prezent.

  • Sigur că ne-am fi dorit cu toții un raport mai bun.

  • Am luat notă de stadiul îndeplinirii recomandărilor.

  • Raportul recunoaște îndeplinirea doar a două recomandări din cele 12.

  • Raportul este critic. tonalitatea distinge două perioade: una până în aprilie, a doua din aprilie

  • În ceea ce privește activitatea Guvernului României în perioada a doua, sunt cel puțin șapte referiri pozitive cu privire la activitatea MJ sau a ministrului justiției.

  • Apreciez că raportul reflectă în general într-o manieră obiectivă situația de fapt.

  • E reflectat într-o lumină pozitivă angajamentul premierului luat cu prim-vicepreședintele și președintele CE de a nu continua nicio reformă controversată.

  • Raportul reține cu suficientă acuratețe modul în care fiecare instituție și-a îndeplinit rolul

  • Personal mă amărăște acest raport, din punct de vedere al activității MJ în mandatul se remarcă pozitiv măsurile pe care le-am promovat.

  • Să nu uităm de unde am pornit, raportul din noiembrie 2018, care a fost de o duritate fără precedent.

  • Am făcut tot ce am putut pentru a obține un raport cât mai bun.

  • Raportul are o tonalitate mai bună, deși nu atât cât ne-am fi dorit.

  • Trebuie să fie limpede pentru toată lumea că nu se puteam face minuni peste noapte, în condițiile în care la momentul la care am preluat mandatul România era în pragul activării articolului 7 și realmente ne-a trecut glonțul pe la ureche.

  • A fost apreciată decizia mea de a suspenda numirile procurorilor de rang înalt, pentru identificarea unor soluții pentru îmbunătățirea acestor proceduri.

  • În legătură cu Secția specială, după cum puteți constata din raport, CE critică înființarea acesteia, reiterând observațiile și recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO, dar și ale Comisiei Europene în raportul din noiembrie 2018, care recomandă desființarea acesteia.

  • Îmi exprim regretul și dezamăgirea că activitatea din ultimul an a CSM a dus la critici și la menționarea explicită a președintelui Consiliului. Acest lucru e cu atât mai îngrijorător cu cât reflectă o degradare a aprecierilor din raport.

  • Dacă ne dorim finalizarea MCV, trebuie să avem consens național și toți actorii relevanți să vorbească pe o singură voce.

  • Este esențial pentru România ca toate instituțiile care au un rol în justiție să continue acțiunile pentru lupta împotriva corupției și independența justiției. Acest lucru nu este imposibil, depinde doar de noi.

  • Am decis să convoc în regim de urgență comisia MCV în care sunt reprezentate toate instituțiile care au un cuvânt de spus.

Răspunsuri la întrebări:

  • Primul lucru care trebuia făcut și pe care l-am făcut e convocarea Comisiei MCV. Sper să ne întâlnim într-o perioadă foarte scurtă și până atunci fiecare instituție trebuie să-și facă propria analiză și să vină cu propuneri de măsuri.

  • În privința articolului 7, este o scrisoare transmisă în mai anul acesta și eu cred că prin toată activitatea mea la MJ am contribuit să nu ajungem astăzi să vorbim despre un astfel de scenariu.

  • Eu în acest moment nu vreau să mă concentrez pe a găsi vinovați. Cu toții trebuie să ne trezim din acest duș rece și fiecare trebuie să răspundă în dreptul său.

  • Chiar dacă supără pe cineva, adevărul reflectat în raport este că prin activitatea din aprilie până acum activitatea MJ e reflectată într-o notă pozitivă. Trebuie să ne așezăm la masă și să venim cu un plan de măsuri, pentru că acest MCV nu e imposibil de înlăturat.

  • Și când ești șef interimar ai puteri și responsabilități depline. Interimatul nu te derogă de responsabilități.

  • Președinta CSM va răspunde invitației sau șeful Secției speciale? Eu voi lansa invitații tuturor celor din comisie. Eu cred că și președintele CSM poate răspunde invitației

  • CSM e criticat în acest raport și trebuie să exprim îngrijorarea mea ca membru CSM, în condițiile în care rapoartele trecute CSM nu era deloc criticat, ba dimpotrivă.

  • Am aflat cu surprindere că azi s-a ținut un plen la CSM la care eu nu am fost invitată.

  • Nu vreau să comentez raportul privind Bulgaria, pentru că e o regulă nescrisă între statele UE, pe lângă faptul că nu există o competiție, este criteriul cooperării loiale.

  • Cred că trebuie să-i explice cineva dlui Tudorel Toader și să-i reamintească cineva ceea ce s-a întâmplat. Cred că de aceea e absolută distincția din raport între mandatul dlui ministru și mandatul meu. Un mandat e reflectat negativ și unul pozitiv.

  • Trebuie să ne uităm în trecut cu seriozitate, profesionalism și cinste și să vedem fiecare ce trebuie să facă. Eu, din punctul de vedere al Ministerului Justiției, nu cred că avem restanțe.

  • Cine e responsabil pentru acest raport? Nu-mi cereți mie să indic vinovați. Nu intră în atribuțiile mele și nici nu cred că e momentul să arătăm cu degetul. Cred că e mult mai important să facem acea naliză corectă, fiecare să vină cu un calendar și asta cred că vom reuși în această comisie.

  • Nu puteți iniția în partidul dvs. discuții pentru desființarea Secției Speciale? Eu vorbesc în calitate de ministru al Justiției, există un președinte al partidului și cred că poate răspunde. La MJ am instituit acel grup de lucru după raportul GRECO, la solicitarea primului ministru. Sunt două concluzii pe care le-am comunicat și am fost subiectul unei campanii de defăimare. Concluziile: punerea într-o matcă instituțională corectă a acestei Secții sau desființarea. Nicio concluzie nu a susținut susținerea în actuala formulă. Și în raportul MCV e criticat acel alineat 2 despre care am vorbit și eu. Nu am văzut un răspuns care să mă convingă de ce această secție trebuie să-și mențină competența asupra întregului dosar. Secția își poate face foarte bine treaba numai asupra magistraților, nu a întregului dosar.

”Evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a fost o sursă de îngrijorări majore. Drept rezultat, Comisia a trebuit să informeze autoritățile din România în mai 2019 că, dacă nu vor avea loc ameliorări semnificative în scurt timp, or dacă alte măsuri negative vor fi adoptate, Comisia va adopta măsurile legale, nu înainte de a avea un dialog pe tema îngrijorărilor referitoare la statul de drept”, se arată în concluziile raportului MCV.

Raportul conține 12 recomandări, între care elaborarea unui sistem independent de numire a procurorilor șefi, adoptarea unor criterii obiective pentru ridicarea imunității astfel încât imunitatea parlamentară să nu mai fie utilizată pentru a evita anchete în dosare de corupție și finalizarea procesului de reformare a Codurilor Penale.

Comisia Europeană, MCV: Involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți

Comisia Europeană constată în ultimul său raport MCV o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, privind justiția și lupta anticorupție.

Comisia Europeană regretă că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018 și avertizează România că recomandările sale trebuie puse în aplicare dacă se dorește repunerea procesului de reformă pe calea cea bună și reintrarea pe traiectoria încheierii MCV.

Recomandările din raportul MCV

  • Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.

  • Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari care este în curs de elaborare în Parlament sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc dintre instituții și se precizează în mod clar că parlamentarii și procesul parlamentar ar trebui să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.

  • Faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a se asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.

  • În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, guvernul și parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, averi nejustificate), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de guvern în 2016.

  • Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a aborda problema executării hotărârilor judecătorești și a aplicării jurisprudenței de către administrația publică, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici care să permită monitorizarea viitoare. De asemenea, guvernul ar trebui să elaboreze un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi, astfel încât să se asigure punerea în aplicare corespunzătoare a planului de acțiune.

  • Membrii Consiliului de management strategic al sistemului judiciar, și anume ministrul justiției, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Înaltei Curți de Justiție și Casație și procurorul general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

  • Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a răspunderii. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, precum și organizarea unor discuții privind rapoartele anuale în cadrul întrunirilor generale ale instanțelor și ale parchetelor

  • Asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflicte de interese sau de corupție detectate, și să organizeze dezbateri publice la care să răspundă guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.

  • Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi

  • Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Comisia de la Veneția și GRECO ar putea oferi asistență în ceea ce privește luarea acestor măsuri. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică, astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.

  • Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile și sancțiunile disciplinare și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

  • Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Comunicatul oficial al Comisiei Europene


Bruxelles, 22 octombrie 2019

Comisia Europeană a adoptat astăzi ultimul său raport privind evoluția situației din România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de această țară în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV).

Raportul publicat astăzi face un bilanț al evoluției situației din luna noiembrie 2018 până în prezent.

În raport se constată că, în perioada care s-a scurs de la ultimul raport, Comisia a trebuit să își exprime în mai multe rânduri preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autoritățile române cu privire la evoluția situației în materie de reformă a sistemului judiciar și de luptă împotriva corupției. De fiecare dată, Comisia a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie o sursă de preocupare majoră.

Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință.

Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se dorește repunerea procesului de reformă pe calea cea bună și reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV.

Evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV.

Comisia a salutat faptul că, în iunie, guvernul român și-a exprimat dorința de a-și reconsidera abordarea.

Comisia constată că s-au depus eforturi pentru a investi în noi consultări și în dialogul cu sistemul judiciar.

Comisia așteaptă cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât și de altă natură.

Pentru a se realiza progrese în această direcție, vor trebui luate măsuri concrete legislative și administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport.

Instituțiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și să asigure eficacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru.

(sublinierile aparțin redacției)

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22