Analist economic The Guardian: România trebuie să ia 5 măsuri ca să evite recesiunea în 2019

Laurentiu Gheorghe | 08.01.2019

Ziare.com publică o analiză a lui Andrew MacDowall, analist specializat pe problemele Europei Centrale și de Est, corespondent pentru publicații precum Politico, The Guardian și The Independent.

Pe aceeași temă

În viziunea analistului britanic, sunt cinci măsuri pe care Executivul trebuie să le ia pentru ca România să-și stabilizeze economia și să evite intrarea într-o criză economică în anul 2019, care ridică multe provocări, relatează Ziare.com.

Cele cinci măsuri care trebuie luate pentru ca România să-și întărească economia:

1. Sa aplicam o politica fiscala anticicilica, nu prociclica. „Acest lucru inseamna inasprirea regimului fiscal in anii de crestere economica si nu finantarea unor bule nesustenabile (cum ar fi cresterea mult prea mare a salariilor bugetarilor si pensiilor - n.red.) . Apoi, aplicarea unor masuri de relaxare fiscala in perioadele mai dificile, in locul taierilor de salarii in aparatul de stat si cresterea taxelor”, spune Andrew MacDowall.

Economistul Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isarescu, este unul dintre cei care au avertizat asupra efectelor politicii prociclice (care practic inseamna punga larga in vremurile bune si strangerea pungii in vremurile mai rele).

"Daca intr-o democratie tanara cu institutii slabe, unul si acelasi partid guverneaza in virtual toate fazele ascendente ale ciclului de afaceri si de fiecare data promoveaza politici fiscale prociclice, atunci apar trei efecte negative grave. Primul efect

este pierderea politicii fiscale. Politica fiscala ramane prociclica si in faza de recesiune, adancind-o pe aceasta din urma si prelungind perioada in care productia ramane mai mica decat nivelul ei potential.

Al doilea efect este pierderea democratiei. Neputand utiliza politica fiscala pentru a ajuta iesirea din recesiune si accelerarea cresterii economice, partidele care guverneaza in recesiunile adancite de prociclicitatea politicilor fiscale sunt percepute de public ca fiind neputincioase si sunt sanctionate de acesta prin diminuarea ponderii in Parlament, pana cand partidul care guverneaza exclusiv in fazele ascendente ale ciclului de afaceri ramane fara o opozitie reala.

Al treilea efect este pierderea politicii monetare conventionale. Acest efect apare daca ratele dobanzii si inflatia sunt scazute la momentul aparitiei recesiunii. In aceste conditii, reducerea la zero a ratei dobanzii de politica monetara s-ar putea sa nu mai fie suficienta pentru stimularea iesirii din recesiune si a revenirii rapide a productiei la nivelul potential, bancile centrale fiind nevoite sa apeleze la politici monetare neconventionale, cum sunt relaxarile cantitative", scrie Lucian Croitoru intr-un articol intitulat „Cu o politica fiscala permanent prociclica, am putea pierde democratia si politica monetara”.

2. Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) ar trebui sa fie bine gestionat, in interesul companiilor din care e format, dar si al poporului roman. „Ar putea fi un instrument util pentru a impulsiona activitatea BVB, prin listari publice initiale (IPO), astfel incat bursa de la Bucuresti sa obtina un statut superior si sa ajunga in MSCI Emerging Markets Index ori sa atraga investitori strategici pentru unele companii. De asemenea, Fondul Suveran poate finanta proiecte importante de infrastructura (acesta pare a fi oricum scopul principal).

Slovenia a facut o treaba excelenta cu managementul companiilor si activelor de stat, astfel ca poate fi un exemplu bun pentru Romania in acest sens", explica Andrew MacDowall.

Insa proiectul Puterii de la Bucuresti a atras critici dure. De exemplu, deputatul USR Cosette Chichirau spune ca PSD pregateste cel mai mare tun de dupa 1989, dorind sa puna mana pe tot ce a mai ramas companie de stat in Romania. In plus, analistul Petrisor Puiu considera ca Fondul Suveran ne duce inapoi vremea lui Ceausescu, in timp ce consultantul Radu Delicote aduce in vedere 5 aspecte importante pe care guvernantii trebuie sa le aiba in vedere pentru ca acesta sa functioneze in beneficiul romanilor, nu in beneficiul celor din Palatul Victoria.

3. Drumuri mai bune. „Infrastructura Romaniei este mai degraba slaba, daca ne raportam la pozitia geografica a tarii, marimea si nevoile economice. Toate guvernele au esuat in a rezolva aceasta problema grava, care a devenit un subiect de discutie de 10 ani incoace. Romania poate folosi mult mai bine fondurile UE si trebuie sa-si gestioneze cu cap proiectele de infrastructura”, crede Andrew MacDowall.

4. Sa continuam sa investim in educatie. „Romania a avut succes in a atrage investitorii in IT, insa poate face mult mai mult de-atat”, sustine Andrew MacDowall.

Ideea este sa ne miscam repede in sensul cel bun in sistemul de invatamant. De ce? Nou-nascutii din Romania de astazi vor avea o productivitate de 60%, cand vor creste, fata de cat ar putea avea daca ar beneficia de servicii de educatie si sanatate de o calitate adecvata, potrivit unui studiu al Bancii Mondiale (BM).

Romania s-a clasat pe locul 67 in noul Index al Capitalului Uman (HCI), lansat de Grupul Bancii Mondiale, in urma unor tari cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, cum ar fi Ucraina (50), Albania (56) si Georgia (61) ."Ingrijorator, intre 2012 si 2017, valoarea HCI pentru Romania a scazut de la 0,63 la 0,60", se mai subliniaza in comunicatul de presa al BM.

5. Legislatia nu trebuie sa se schimbe prea des, iar cadrul fiscal trebuie sa fie prietenos cu mediul de afaceri. „De exemplu, Romania are unul dintre cele mai impovaratoare regimuri fiscale in domeniul exploatarii hidrocarburilor din regiunea Marii Negre, astfel ca, cel mai probabil, proiectele de explorare si exploatare se vor diminua”, punctează Andrew MacDowall.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22