Andrei Plesu si Mircea Dinescu demisioneaza din CNSAS

Andrei Plesu: Argumentele cu care se apara d-l C.V. Tudor, cum ca el n-a facut politie politica sunt, in mare, doua: 1) nu are nici un angajament semnat; 2) are un amplu dosar de urmarire. Aceste argumente sunt invalide. Primul argument: nu toti cei pe care noi i-am publicat deja ca fiind oameni care au facut politie politica au avut angajamente. Existenta angajamentului e o conditie favorizanta, dar nu suficienta ca sa se dovedeasca calitatea cuiva de a fi facut politie politica. D-l C.V. Tudor nu are angajament, dar Securitatea era o institutie cu imaginatie si cu strategii flexibile si stia ca nu poate proceda cu un om din zona Vadim Tudor la fel cum proceda cu un subinginer de la Focsani, pe care il strangea cu usa la cadre.
Al doilea argument al d-lui Vadim Tudor: "am un amplu dosar de urmarire". Experienta noastra de patru ani in aceasta institutie a dovedit ca foarte multi, daca nu toti, dintre cei care au avut dosar de informator, au avut si dosar de urmarire. Era in logica de a lucra a Securitatii de a-i supraveghea si pe cei pe care ii utiliza, ca nu cumva sa le scape din mana. Deci, existenta unui amplu dosar de urmarire nu exclude calitatea de colaborator. In activitatea noastra de pana acum, C.V. Tudor e un caz unic. Este un om care practica delatiunea si livreaza informatii cu caracter de politie politica de natura sa aduca atingere celor despre care vorbeste din proprie initiativa. Se duce el la organele de securitate, se duce la generali, scrie memorii lui Ceausescu. In aceste memorii, el face lungi liste de indivizi care trebuie disciplinati, schimbati, inlocuiti si care sunt toti foarte periculosi pentru partid si tara. Veti avea acces in mod normal la aceste dosare, pentru ca sunt publice in momentul acesta.
H.-R. Patapievici: Incadrarea legala pentru cazul C.V. Tudor este la art. 5 paragraf 4, care spune urmatorul lucru: "Se considera colaborator al organelor de securitate ca politie politica si persoana care a transmis sau a inlesnit transmiterea de informatii, note, rapoarte sau alte acte prin care se denuntau activitatea sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist de natura sa aduca atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului". Noi, cei patru care am votat in favoarea incadrarii ca C.V. Tudor a facut politie politica, sustinem ca documentele pe care vi le vom prezenta in continuare intra in aceasta categorie. Este un Raport facut de Securitate, care a aparut in ziua de 3 noiembrie 2003 in ziarul Ziua, facsimilat.
"In ziua de 8 martie a.c. au fost primiti in audienta la cerere poetul Corneliu Vadim Tudor, redactor la Agerpres, membru al Uniunii Scriitorilor, si pictorul Mihai Bandac, lector la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, membru al Uniunii Artistilor Plastici. Cu acest prilej au semnalat, in numele catorva zeci de scriitori si artisti plastici, unele aspecte din domeniul creatiei literar-artistice. Astfel, ei s-au referit la existenta in randul oamenilor de litere si arta a unor elemente de extrema dreapta care s-ar situa in mod constient pe o opozitie disidenta, contrara politicii partidului si statului nostru, si ar urmari sa creeze stari de tensiune care pot genera interventia unei puteri straine. In acest context, ei au afirmat ca sunt stupefiati de aparitia textului criticului de arta Andrei Plesu, intitulat Fragment apocrif dintr-un dialog platonic,
tiparit pe afisul expozitiei de grup deschisa recent la Galeria Simeza si expus ca o lucrare de sine statatoare, care ar avea "un caracter incitant". Referitor la acest text au informat ca s-au facut demersuri sa fie prezentat secretarului general al partidului ca in zilele urmatoare Scanteia si Saptamana vor lua atitudine pe criterii estetice si doctrinare fata de expozitia de la Simeza. Si-au exprimat opinia ca actuala stare de lucruri ar fi determinata de sistemul organizatoric din cultura, care ar face ca acest sistem sa fie in afara controlului de partid si al democratiei socialiste si considera ca aceasta situatie nu ar putea fi depasita decat prin desfiintarea uniunilor de creatie, care sunt adevarate "focare de infectie". S-au mai referit si la alte aspecte negative din domeniul creatiei literar-artistice. Poetul Dorin Tudoran ar transmite date din randul scriitorilor Virgil Ierunca si Monica Lovinescu, iar poezia Strica-tot si-ncurca lume, din volumul Dragostea este pseudonimul mortii al lui Ion Caraion, ar avea continut ostil si altele. Au atras atentia asupra revistei cultului mozaic ca ar prezenta unele articole cu continut necorespunzator. Cornel Vadim Tudor si Mihai Bandac au justificat initiativa lor prin dorinta de a se preintampina o stare de lucruri care ar putea deveni foarte grave si de necontrolat. Au mentionat ca s-au adresat organelor de securitate pentru ca au mare incredere in acestea si stiu ca "cu armata nu te joci, este singura care poate sa faca ordine". Au mai precizat: "multi oameni de partid ne-au dezamagit. Nu se stie pe ce carte joaca". Raportam ca majoritatea aspectelor semnalate de Corneliu Vadim Tudor si Mihai Bandac sunt cunoscute de organele noastre. Seful Directiei I, general maior Bordea Aron."
Andrei Plesu: Eu nu stiam de aceasta adresa pana nu am vazut-o. In anul cu pricina, din cauza expozitiei de care era vorba, un ofiter de securitate a venit si m-a luat la intrebari: de ce am scris un text in care cuvantul "solidaritate" apare de 13 ori (era tocmai momentul cu Solidaritatea din Polonia). Eu atunci n-am inteles de ce a venit asupra mea acest chestionar, brusc. Abia acum, dupa atatia ani, imi dau seama ca el era rezultatul interventiei facute de C.V. Tudor. Fiindca unul din argumentele celor care se apara de a fi facut politie politica este, in ultima instanta, si acesta: "domnule, n-am facut rau la nimeni. Am facut eu unele informari, dar aduceti-mi dovada ca cel pe care l-am delationat a patit ceva". Ei bine, eu pot sa va spun ca am patit ceva din cauza acestei delationari. Cand a aparut acest text in Ziua, C.V. Tudor l-a recunoscut, dar a spus ca e o forma de patriotism pe care o practica el curent. Si generalul Bordea a recunoscut acest text.
Ideea celor care au votat in defavoarea faptului ca C.V. Tudor a facut politie politica este ca documentul acesta e un document indirect si nu ne putem baza pe el. Dar noi trebuie sa lucram cu aceste dosare. Va citesc alt document: "Nota cuprinzand unele probleme rezultate in urma discutiilor avute cu scriitorii Eugen Barbu si Corneliu Vadim Tudor in ziua de 4 octombrie la redactia revistei Saptamana." (Pe margine e scris de mana: "La intalnire a participat tov. general locotenent Iulian Vlad".) Ce i se spunea lui Iulian Vlad de catre Vadim Tudor si Eugen Barbu? Spicuiesc: "Faptul ca la conducerea unor publicatii si edituri sunt tinuti oameni ca Octavian Paler, George Ivascu, Dan Haulica si altii, care ar desfasura o subtila activitate de subminare ideologica, constituie un serios pericol, impunandu-se schimbarea lor neintarziata, precum si dizolvarea echipelor de disidenti de la Romania literara, Cartea Romaneasca, Convorbiri literare, Ramuri, Vatra, Urzica, Secolul XX. Cu privire la Octavian Paler, redactor-sef al celei de-a doua publicatii politice a tarii, Romania libera, si-au exprimat surprinderea (cei doi, subl. A.P.) ca este mentinut in aceasta functie din 1972, desi "n-a scris nici un rand pentru partid si presedintele tarii", evitand sistematic asemenea subiecte, fiind in schimb foarte interesat in laudele ce i se aduc frecvent la Europa Libera. In pagina culturala a gazetei sunt publicati aproape in exclusivitate membri ai rezistentei (Dan Haulica, Nicolae Manolescu, Mircea Iorgulescu, Valeriu Rapeanu si altii)… Acestuia din urma, Romania libera i-a gazduit un articol intitulat Tata, ma bate, in care face voalat aluzii nedemne la scriitorii Eugen Barbu si Corneliu Vadim Tudor pentru ca s-au plans presedintelui tarii, cerandu-si dreptul la replica impotriva articolului lui Adrian Paunescu, Valoare prin adaugire, aparut tot in Romania libera, si in care erau aparate doua carti in care ar fi atacat presedintele tarii, ca si regimul comunist. Recent,
pe coperta suplimentului literar-artistic al revistei Urzica, pe un fond alb apar litere rosii si verzi simbolizand tricolorul maghiar, strecurat, dupa opinia lui Corneliu Vadim Tudor, "de un cuib de evrei unguri care lucreaza acolo". In primavara acestui an s-a organizat la Timisoara o expozitie de arta plastica la care au participat mai multi critici de arta si pictori, printre care: Wanda Mihuleac, Horia Bernea. In cadrul acestei expozitii au fost expuse citate din opera lui Ernest Bernea, fost ideolog legionar, tatal pictorului Horia Bernea, prieten de "solidaritate" cu Andrei Plesu, Ion Frunzetti, Dan Haulica etc. Emisiunile culturale de televiziune ar fi acaparate de aceiasi disidenti: Nicolae Manolescu, Mircea Iorgulescu, Valeriu Rapeanu, fiind laudate opere ale injuratorilor de profesie ai regimului, lucru posibil si prin orientarea stramba a unor redactori de acolo, Smaranda Jelescu, Ion Budeanu, Ruxandra Garofeanu."
Eu nu-mi aduc aminte, in cei patru ani cat am functionat aici, de delatiuni atat de brutale, atat de enorme.
H.-R. Patapievici: In aprilie 1984, Corneliu Vadim Tudor trimite un memoriu - destinatarul e neprecizat - in care contesta analiza favorabila facuta de Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste cartii Octombrie, ora 8, scrisa de Norman Manea, semnaland existenta in text a unor pasaje "dubioase, vatamatoare, antipartinice". Prin urmare, C.V. Tudor se autosesizeaza si trimite un memoriu in care avertizeaza ca sunt pasaje antipartinice in aceasta carte. In alt memoriu, nedatat, intocmit de C.V. Tudor si adresat lui Mihai Dulea, vicepresedinte al CCES, reclama faptul ca volumul sau a fost prost primit de breasla, in ciuda faptului ca el este un scriitor comunist angajat s.a.m.d. Exista un memoriu adresat presedintelui RSR, Nicolae Ceausescu, in 3 februarie 1983, in care C.V. Tudor reclama atitudinea negativa a criticului Mircea Iorgulescu fata de volumul de poezii Idealuri. Ideea era ca receptia negativa facuta volumului lui este o receptie negativa la continutul politic, deci implicit este o delatiune politica facuta impotriva lui Mircea Iorgulescu, un critic literar important.
Mircea Dinescu: Noua nu ni se dau dosare decat cu lingurita. Dosarele compromitatoare ale unor oameni politici din Romania sunt o comoara pentru actuala putere si se scot numai cand cineva face pe nebunul. Poate ca ne-am pripit cand am discutat dosarul d-lui Voiculescu, un dosar care era numai pana in 1980, nu dupa ce a facut cariera la Comertul Exterior. Si nu numai acest dosar.
H.-R. Patapievici: Potrivit Legii 187/1999 in baza careia functionam, tot la art. 5 care defineste conceptul de politie politica, exista paragraful 3: "Este colaborator al organelor de Securitate ca politie politica, in sensul prezentat, persoana care, la pct. a) a fost retribuita sau recompensata in alt mod pentru activitatea desfasurata in aceasta calitate". Or, avem niste rapoarte ale ofiterilor de securitate care sugereaza ca si in acest sens putem spune despre C.V. Tudor ca este colaborator al securitatii, potrivit legii. Si anume: despre C.V. Tudor se mai cunoaste ca "este un element mercantil, folosind orice prilej pentru a se deplasa in strainatate cu echipe de fotbal in scopul achizitionarii de aparate si casete video, inclusiv cu valuta procurata ilegal, unele dintre acestea comercializandu-le ulterior… la fiecare deplasare are un castig intre 200 si 300 de lei". Stiti ce s-a intamplat cu Gheorghe Ursu cand s-au gasit la el 3 silingi, 3 dolari? A sfarsit in puscarie, unde a fost omorat.
Securitatea era miloasa numai cand folosea ca recompensa implicita acest lucru. Despre natura acestor servicii aflam cateva lucruri, dintr-un alt dosar, tot al lui: "negasindu-l pe generalul Bordea, "T" (adica Vadim Tudor, care este supravegheat sub numele de "Ticu") isi exprima fata de Cojocaru (un angajat al Securitatii) ingrijorarea privind iesirea vizei pentru plecarea la Monaco. I se dau asigurari cum ca, dupa primirea mesajului, generalul a ordonat sa se urgenteze lucrarea lui". Este un exemplu tipic in care un colaborator al Securitatii cere sa i se dea aceasta recompensa. C.V. Tudor nu a fost un colaborator care sa aiba un angajament. Avem de-a face cu un stalp al regimului, cu un ideolog sustinator al ideilor regimului si, in plus, sustinator al modului in care regimul intelege sa-si exercite puterea, si anume prin intermediul Securitatii si cu mijloacele Securitatii, pe care el le sprijina prin delatiuni voluntare. Dupa parerea noastra, prin invocarea art. 5 cu paragrafele 3, "Recompensa" si 4, "Transmiterea de informatii", C.V. Tudor, cu probatoriul pe care vi l-am oferit, se incadreaza cu brio la categoria colaborator al Securitatii, in sensul Legii 187/1999, ca politie politica.