Pe aceeași temă
Conform unei anchete realizate de Cursdeguvernare.ro, in proiectul de buget publicat de Ministerul Finanţelor, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor nu primeşte niciun ban în 2015 pentru plata despăgubirilor civile în dosarele depuse la această instituţie, propunerea de buget neacoperind nici măcar cheltuielile de funcţionare a Autorităţii. Odată ce Direcția Națională Anticorupție (DNA) a început campania de anchetare a restituirilor, s-a tăiat și bugetul Autorității de Restituiri, nu înainte de-a se transfera un surplus bugetar, la finele lui 2014, față de anul 2013.
Practic, bugetul de restituiri scade brusc în bugetul anului 2015 până sub limita de funcționare a Autorității, după ce anul 2014 a înregistrat un record de trei sferturi de miliard. Estimările bugetare pentru perioada 2016-2018 prevăd acelaşi nivel scăzut al alocărilor, lucru care echivalează cu “îngheţarea” activităţii ANRP.
Ministerul finanţelor a alocat ANRP un buget de 10,89 milioane lei. Bugetele estimate pentru următorii ani sunt: 2016- 11,21 milioane lei, 2017- 11,52 milioane lei, 2018- 11,80 milioane lei. Cifrele Ministerului de Finanţe arată că bugetul ANRP din 2015 este de 70 de ori mai mic decât cel din 2014- execuţia bugetară preliminară a anului 2014, indică faptul că, în urma celor 3 rectificări operate, bugetul ANRP a fost de 717,53 milioane lei (163 milioane de euro). În 2013, potrivit aceluiaşi document, Agenţia a avut la dispoziţie suma de 464,81 milioane lei.
ANRP va primi un buget de 10,89 milioane lei, în condiţiile în care numai ca să plătească salarii, facturile de gaz, apa, internet şi curent, contribuţii sociale etc Agenţia are nevoie de 15 milioane. Nicidecum să mai plătească vreo despăgubire.
Neregulile constatate de DNA în activitatea ANRP urmează să fie judecate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Statul român are însă o problemă de context, descrisă chiar de procurorii DNA: “(…) Mai mult, conform estimărilor parţiale întocmite de Guvern, au fost înregistrate mai mult de două milioane de cereri formulate în temeiul legilor de reparaţie, valoarea estimată pentru finanţarea despăgubirilor vizate de aceste legi, ridicându-se la 21 miliarde euro, ceea ce a determinat condamnări ale Statului Român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi chiar pronunţarea hotărârii pilot Maria Atanasiu vs. România, în anul 2012, din cauza unor accentuate întârzieri în soluționarea cererilor de despăgubire. (…)”
Cititi articolul integral pe Cursdeguvernare.ro
