Arafat, audiat la Parchetul General la patru ani de la tragedia din Colectiv

După trimiterea la instanță a dosarului în care au fost inculpați cei trei patroni ai Clubului Colectiv, trei artificieri şi două societăţi comerciale, procurorii au extins, abia în iunie 2018, ancheta după o plângere făcută de părinții victimelor și de supraviețuitorii din incendiu, în noiembrie 2016.

Aceștia au acuzat de neglijență și de ucidere din culpă mai multe persoane din sistemul medical și din guvern pentru modul în care au intervenit în timpul derulării tragediei cu măsuri de urgență cât și pentru felul în care au fost îngrijite victimele.

Așa că, la patru ani de la tragedia din Colectiv în care 64 de tineri și-au pierdut viața, încă se mai fac audieri.

Magistrații vor să afle detalii despre modul în care autoritățile au intervenit în noaptea de 30 octombrie, dar și cum au fost tratați mai apoi răniții.

În dosarul trimis la instanță pe 28 aprilie 2016, în care au fost acuzați doar patronii și artificierii acuzațiile sunt grave: ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane, vătămare corporală din culpă, în formă agravată, având ca urmare vătămarea mai multor persoane şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri.

Nimic, însă, despre responsabilitatea celor care au intervenit sau care, mai mult, au împiedicat intervenția urgentă, când secundele făceau diferența, despre corupția care a făcut posibilă funcționarea clubului fără avizele necesare, despre haosul și funcționarea criminală a unui sistem care ar trebui să aducă sănătate și care a adus moartea multora dintre cei care au supraviețuit incendiului și nu pentru efectele inhalării fumului, așa cum declarau cu cinism autoritățile, ci pentru funcționarea deficitară a unui sistem de sănătate, pentru infecții ținute sub obroc, pentru contactarea de virusuri după internare. Ceea ce nu l-a împiedicat pe ministrul de atunci al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, fost PSD, acum Pro România, să decidă tratarea celor arși în sistemul autohton, refuzând trimiterea lor de urgență la spitale din străinătate, în sistemul din care România face parte ca țară membră a UE.

Dosarul a parcurs paşi puţini şi îngreunaţi: iniţial s-a început judecata lui la Judecătoria Sectorului 4, unde vreme de câteva termene bune s-a discutat strict pe competenţa instanţei, scrie site-ul Digi 24.

În final, s-a decis declinarea competenţei către Tribunalul Bucureşti, unde nici acolo dosarul nu a înregistrat progrese, termenele fiind amânate din cauza lipsei de proceduri, erori în citare, angajare apărător etc.

În dosarul Colectiv, au mai fost trimişi în judecată şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, acuzaţi că, deși ştiau că acel club funcţionează fără autorizaţii de securitate la incendii, au ignorat acest lucru. La primul termen de la Tribunalul Militar, instanţa care a primit dosarul pompierilor, judecătorii au decis la finele lunii decembrie 2017 să înainteze această cauză Tribunalului Bucureşti, pentru a se discuta reunirea cu cealaltă, aflată deja pe rolul instanţei civile.

La rândul lui, Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 4, a fost trimis în judecată în mai 2016 pentru două infracţiuni de abuz în serviciu cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4, alături de Aurelia Ioficiu, şef al Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 Bucureşti la data faptelor, acuzată de complicitate la abuz în serviciu, Luminiţa Ganea, consilier în cadrul aceleaşi structuri şi de Sandra Moţoc, referent superior în cadrul serviciului, asupra căreia planează suspiciuni de complicitate la abuz în serviciu.

Toate cele trei cauze se află într-un singur dosar, cel de la Tribunalul Bucureşti.

De mai bine de trei ani de la trimiterea în judecată a cauzei, nu au fost însă înregistrate progrese în dosar, dezamăgirea fiind prezentă pe chipurile supravieţuitorilor şi a părinţilor care şi-au pierdut copiii în incendiu. Pentru aceştia, dosarul Colectiv înseamnă: încă un termen încheiat, încă o amânare, alţi martori audiaţi şi nicio schimbare.

Anul trecut, judecătorul Mihail Terceanu, cel care se ocupa de cauză, s-a pensionat, însă din fericire magistratul care a preluat dosarul, Mihai Bălănescu, nu a dispus reluarea procesului de la zero.

Încă de la primul termen prezidat, judecătorul a stabilit să nu mai audieze inculpaţii din nou şi a dispus ca primii 25 de martori să dea declaraţii.

De asemenea, apărătorii din dosar au contestat probele cu martori, efectuate în cursul urmăririi penale, dar şi rezultatele rapoartelor de expertiză şi au solicitat readministrarea probatoriului, instanţa încuviinţând cererile. Pe portalul instanţelor de judecată, observăm în dosarul Colectiv amânări după amânări pentru audierea martorilor şi pentru „administrarea probatoriului” ori continuarea cercetării judecătoreşti, chiar şi după 3 ani de la trimiterea în judecată.

Următorul termen a fost stabilit pe data de 24 octombrie, la ora 12:30, la Tribunalul Bucureşti când va fi, la fel, continuată cercetarea judecătorească.

Potrivit Parchetului General, în dosar s-au constituit părţi civile 139 de persoane, 11 spitale şi cinci instituţii. În prezent, inculpaţii sunt sub control judiciar. În urma incendiului au murit 64 de tineri, iar un alt tânăr a murit la aproape doi ani de la tragedie. De asemenea, zeci de persoane încă se află sub tratament pentru a-şi îngriji rănile.

Între timp, victimele Colectiv au cerut, printr-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor, decontarea pe viaţă a tratamentelor de care au nevoie, precizând că, în prezent, pot beneficia de plata tratamentelor doar până la sfârşitul anului 2020, ceea ce este insuficient.