Arafat refuza ajutorul ambulantelor private in caz de dezastre. Asa cum a fost si la Colectiv

Dora Vulcan | 07.11.2016

Președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED, Cristian Hotoboc, si-a exprimat ingrijorarea, intr-un interviu acordat pentru România liberă, fata de discriminarea la care sunt supuse resursele private în interventia in cazuri de dezastre.

Pe aceeași temă

 

 

 

Tragedia de anul trecut din clubul Colectiv, accidentele rutiere cu zeci de victime sau simularea unui cutremur devastator au demonstrat lipsa interesului autorităţilor cu atribuţii în intervenţia de urgenţă faţă de un parteneriat cu furnizorii de servicii private, care ar putea susţine eforturile de salvare a vieţilor omenești, informeaza Romania libera intr-un interviu luat lui Hotoboc. 

 

 

 

Cel mai recent exemplu al dezinteresului pentru o astfel de colaborare este exerciţiul de amploare SEISM 2016, coordonat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă în București și Iași, pe parcursul a două zile.

 

 

 

Rezultatele scenariului

  • 1.500 de morţi,
  • 3.910 de răniţi
  • 2.600 de persoane sinistrate doar în București, în urma unui cutremur cu magnitudine 7 pe scara Richter.

 

 În Iași au fost "salvate" 50 de persoane aflate în situaţii critice in simularea cu pricina. Este vorba de unul dintre cele mai mari exerciţii de intervenţie în caz de dezastre din ultimii ani, în care au fost angrenaţi mii de angajaţi din structurile de intervenție, dar și mașini de salvare, elicoptere și alte autospeciale.

 

Și totuși, sistemul privat de sănătate, prin structurile sale - spitale și ambulanţe private - nu a fost chemat să participe la intervenţiile în caz de cutremur devastator.

 

 

"Controlul" lui Arafat, piedica in calea salvarii de vieti omenesti

 

 

"Am urmărit cu atenţie exerciţiul și am aflat, în timpul unei raportări realizate de dl Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, că 7 ambulanţe private ar fi fost chemate pentru a suplimenta resursele de la stat și pentru a acoperi alte intervenţii necesare, pe lângă cele de urgenţă, provocate de cutremur. Înţeleg de aici că nu au participat, efectiv, la exerciţiile de salvare propriu-zise. Cu siguranţă, dacă scenariul ar fi fost o situaţie reală, pe care nu ne-o dorim, mulţi oameni ar fi fost privaţi de o șansă - aceea de a fi salvaţi", spune Cristian Hotoboc. "Dânsul zice că, dacă sistemul privat ar fi cooptat în acest sistem de urgenţă, practic s-ar pierde controlul asupra sistemului de intervenţie rapidă. Nouă ni se pare exagerat să gândești așa, mai ales că dl Arafat a început cu ambulanţa SMURD dintr-o idee privată, deci iniţial a făcut Fundaţia pentru SMURD, care este tot un ONG specializat în servicii de transport de urgenţă (...) Sistemul se coordonează  și cu furnizorii privați, pentru că, în caz de dezastre, atunci nu mai trebuie să ţinem seama de orgolii și toţi trebuie să punem umărul și să încercăm să salvăm cât mai multe victime. Dacă noi nu suntem cooptaţi în astfel de exerciţii atunci când se fac, bineînţeles că în momentul producerii unor calamităţi nu vom ști cum să acţionăm și totul va fi haotic, așa cum vedem că s-a întâmplat și în cazul Colectiv, unde de alt­fel ambulanţele private au vrut să intervină și au fost ţinute la poartă.  Mi se pare aberant ca în astfel de situaţii, când chiar este nevoie de toate resursele disponibile, să nu cooptezi serviciile private", spune Cristian Hotoboc.

 

 


"Latura financiara" - motivul inlatutarii ambulantelor private in salvarea, la limita, de vieti omenesti in caz de dezastre

 

 

Cristian Hotoboc crede ca "latura financiara" este motivul indepartarii ambulantelor private de la interventia in caz de dezastre, dar considera temerea total neintemeiata:

 

"Cred că aceasta este temerea, dar este nefondată, pentru că, dacă ne uităm la sistemul medical din ziua de astăzi, cam 90% din serviciile medicale sunt private, de la medicina de familie, ambulatoriul de specialitate, investigaţiile paraclinice și chiar și partea de spitalizare. Ceea ce nu este un lucru rău, pentru că până la urmă sistemul de asigurări sociale de sănătate este creat în așa fel încât să plătească servicii medicale de sănătate, deci nu plătește în funcţie de forma de proprietate, că este privat, că este de stat. CNAS decontează servicii oferite pe baza unor criterii foarte stricte de performanţă pentru furnizori.  Și atunci de ce să ne fie frică de sectorul privat?"

 

 

 

Curriculum Vitae (sursa)

 

  • Cristian Hotoboc este un tânăr om de afaceri, licenţiat al Academiei de Studii Economice.
  • a fost președinte al Asociaţiei Furnizorilor de Produse Medicale între anii 2004-2006, perioadă în care AFPM a înregistrat cea mai mare realizare a unei organizaţii din domeniul sanitar, respectiv recuperarea unor arierate ale statului în valoare de peste 300 milioane de euro.
  • incepând cu anul 2007, Cristian Hotoboc este președinte al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private.
  • în 2010 a fost ales președinte al Alianţei Pentru Sănătate din România, principalul interlocutor al autorităţilor din sistemul medical în negocierea și implementarea legislaţiei și reglementărilor din acest domeniu.

 

 

Argumente in cifre: 

  • 75% - din cele 56.295 de unităţi sanitare din România sunt private
  • 5 milioane de pacienţi ajung, anual, în siste­mul privat de sănătate

 

 

 

La Colectiv, ambulantele private au venit imediat si au vrut sa intervina dar nu au fost lasate de Arafat 

 

 

 Supravietuitori de la Colectiv au spus ca doua ambulante private au ajuns in zona clubului in seara tragediei, din 30 octombrie 2015, dar nu au fost lasate sa intervina, scrie tolo.ro.

 

 

Intr-o emisiune la TVR, din 2 noiembrie 2015, Raed Arafat a fost intrebat in platou daca zvonurile privitoare la ambulanta BGS care ar fi vrut sa intervina dar nu a fost lasata, sunt adevarate. 

 

"Nu. N-am nicio informatie", a raspuns secretarul de stat, care a precizat doar ca el nu a chemat ambulante private, deturnand astfel sensul intrebarii. 

 

Raed Arafat a insistat ca nu stie ca masinile de politie sa nu fi lasat vreun privat sa intervina.

 

Alin Pandaru, supravietuitor din Colectiv, a fost cel care a relatat acest detaliu, care i-ar fi fost spus de martori la eveniment.

 

Gazeta Sporturilor a prezentat date GPS care au arata ca o ambulanta BGS a incercat de mai multe ori sa intre si a fost refuzata, iar una apartinand serviciului privat Sanador a reusit chiar sa treaca de primul cordon inainte sa fie trimisa inapoi.

 

Ambele salvari private aveau medic, in conditiile in care, din primele trei masini de la Ambulante Bucuresti doar una avea medic, celelate erau doar cu asistente.

 

In articolul scris de Mirela Neag, Razvan Lutac si Catalin Tolontan s-a mai scris ca Raed Arafat nu le-a permis salvarilor private private sa faca exercitii impreuna cu cele de stat, o sursa din BGS spunand ca privatii  "se tem de Raed Arafat si e de notorietate ca ne e ostil". 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22