Pe aceeași temă
Mai multe asociații ale magistraților au transmis, luni, că noul proiect privind desființarea Secției Speciale „este un compromis inadecvat, care încalcă obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei”.
Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au transmis, luni, un comunicat în care comentează noul proiect privind desființarea Secției Speciale.
„Proiectul de lege publicat de Ministerul Justiției la data de 21 ianuarie 2022 desființează Secția Specială doar formal, de vreme ce modul în care ar urma să fie anchetate infracțiunile comise de magistrați, respectiv prin procurori anume desemnați de Plenul CSM din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și al parchetelor de pe lângă curțile de apel (PCA), păstrează și chiar agravează trăsăturile problematice ale SIIJ”, susțin organizațiile semnatare ale documentului.
Astfel, magistrații se referă la mai multe aspecte:
Competența de anchetare a tuturor infracțiunilor săvârșite de magistrați, așadar și a celor de corupție, ar urma să revină procurorilor anume desemnați din parchetele obișnuite, deși faptele de corupție trebuie anchetate de parchete specializate.
Organizațiile semnatare explică faptul că anchetarea faptelor de corupție trebuie să se facă de procurori specializați, lucru stabilit de Comisia de la Veneția în Avizul nr.9/2016.
Se menține regula de funcționare a SIIJ, potrivit căreia, dacă alături de magistrați sunt anchetate și alte persoane pentru care, potrivit legii, competența de efectuare a urmăririi penale aparține Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, operează transferarea dosarelor de corupție de la Direcția Națională Anticorupție la noii procurori anume desemnați din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Această regulă a fost criticată constant în rapoartele internaționale.
Se menține regula potrivit căreia desemnarea procurorilor care vor ancheta magistrați se face de Plenul CSM. Această competență a Plenului CSM a fost criticată de Comisia de la Veneția
Regulile de desemnare și de revocare a procurorilor anume desemnați sunt lipsite de previzibilitate și pun în pericol independența magistraților
Organizațiile fac referire la faptul că proiectul propus la 21 ianuarie 2022 prevede că infracțiunile de competența SIIJ vor fi anchetate în viitor de maxim 12 procurori din cadrul PÎCCJ și de maxim 2 procurori din cadrul fiecărui PCA (maxim 30 la acest nivel), astfel că lasă la latitudinea Plenului CSM numărul de procurori pe care îi va desemna în fapt, fără să stabilească criterii în acest sens.
”Proiectul prevede și că, o dată la 6 luni, se va evalua necesarul de procurori desemnați și se vor face propuneri de modificare, fără să stabilească și cine face evaluarea; în orice caz, nici această prevedere nu impune Plenului CSM să desemneze numărul maxim de procurori prevăzut de lege. Selecția procurorilor care vor fi desemnați – pentru un mandat a cărui durată nu e stabilită în proiect – se face fără o competiție și fără criterii meritocratice. Astfel, proiectul prevede că procurorii generali ai PÎCCJ și PCA întocmesc o listă cu procurorii pe care îi apreciază eligibili față de criteriile stabilite de lege, criterii ce permit aprecieri pur subiective (”conduită morală ireproșabilă”), fără ca procurorii selectați să fi fost chestionați asupra motivației și fără ca procurorilor care nu au fost selectați să li se dea posibilitatea să conteste neincluderea în listă, se mai arară în comunicat.
Potrivit organizațiilor, de pe această listă, procurorii generali ai PÎCCJ și PCA indică una sau mai multe persoane pe care le consideră adecvate, însă Plenul CSM nu este ținut de aceste propuneri și nici nu este obligat să organizeze un interviu public cu candidații.
”La fel de discreționară este revocarea de Plenul CSM a procurorilor desemnați. Revocarea se poate dispune pentru ”ineficiență profesională”, care se apreciază ”în funcție de eficiența și de calitatea activității”, fără însă să se stabilească și criterii obiective de apreciere, astfel că ”ineficiența” poate fi invocată și în legătură cu procurorii care obțin rezultate, dar sunt considerați în mod arbitrar ”ineficienți”; proiectul nu stabilește nici procedura de contestare a revocării. Aceste norme par a fi neclare și imprevizibile, contrar dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituția României (a se vedea și Decizia nr.384/2020 a Curții Constituționale)”, se mai arată în documentul citat.
Nu se oferă soluții pentru problemele care au fost invocate pentru înființarea SIIJ
”În concluzie, noul proiect privind desființarea Secției Speciale reprezintă un compromis inadecvat, de natură a încălca Decizia MCV și Avizele Comisiei de la Veneția, în concret obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei. Soluția firească rămâne desființarea necondiționată a Secției Speciale și restabilirea competențelor parchetelor specializate, precum DNA și DIICOT, așa cum au propus organismele europene relevante”, se mai arată în document.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat, vineri, că preluarea competențelor Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) va fi realizată de 42 de procurori, dintre care 12 vor fi în București. Acești procurori vor fi desemnați de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Proiectul de lege privind desființarea SIIJ a fost pus în dezbatere publică.
