Atac concertat la completurile de 3 judecători de la ÎCCJ întru salvarea lui Mazăre – Surse

Beneficiarul atacului comun al președintelui Senatului, Teodor Meleșcanu, și al Avocatului Poporului, Renate Weber, ambii numiți în funcții de PSD, la adresa completurilor de 3 judecători de la Curtea Supremă, vizează eliberarea fostului primar social-democrat al municipiului Constanța, Radu Mazăre, condamnat definitiv la nouă ani de închisoare în dosarul retrocedării plajelor din Mamaia, scrie G4Media.ro, care citează surse din magistratură.

Cei doi reclamă faptul că judecătorii din completurile de apel de 3 judecători de la ÎCCJ nu au fost trași la sorți. Este exact motivul invocat de avocați în fața completului de judecată care i-a condamnat pe Mazăre și compania.

Preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a sesizat, joi, Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în privinţa constituirii completurilor de 3 judecători de la Instanța Supremă. Meleșcanu susține că, fiind constituite pe baza Regulamentului ICCJ, acestea au fost desemnate în mod arbitrar.

La rândul ei, Avocatul Poporului, Renate Weber, a sesizat miercuri Curtea Constituțională cu privire la modul in care sunt constituite completurile de 3 judecători de la Înalta Curte.

Concret, Avocatul Poporului a sesizat CCR cu privire la mai multe articole din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Este vorba de articolele 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) si art. 52 alin. (1).

Cererea Avocatului Poporului vine după ce CCR a constatat în luna iulie că completurile de 3 judecători de la Înalta Curte au fost constituite nelegal.

Potrivit motivarii CCR, Consiliul Superior al Magistraturii si Colegiul de conducere al Inaltei Curti ar fi trebuit sa elaboreze un set de reguli care sa garanteze specializarea completurilor de 3 judecatori de la Inalta Curte care judeca dosare de coruptie, atata timp cat in Romania „legea a instituit completuri specializate”, ceea ce inseamna ca „judecatorii sunt si trebuie sa fie specializati”.

Astfel, Avocatului Poporului solicita CCR admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, invocand mai multe argumente. Renate Weber atrage atentia asupra caracterului de act administrativ al actelor colegiilor de conducere ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si instantelor.

„Intrucat actul astfel adoptat este unul administrativ, conținutul său nu poate viza aplicarea si interpretarea legii de procedura; or, modul de desemnare a membrilor completurilor tine tocmai de aplicarea nomelor metodologice", explica Avocatul Poporului. Potrivit cererii trimise la CCR, in acest caz este incalcat dreptul la un proces echitabil.

„Încălcarea prevederilor legii referitoare la compunerea completului de judecata exprima o exigenta de ordine publica, a cărei încălcare atrage nulitatea absoluta a actelor pronunțate de acesta", susține Renate Weber.

Reprezentantii Curtii Constitutionale au transmis ca părțile implicate în conflict au termen pana la 20 noiembrie pentru a-și exprima punctele de vedere. Termenul pentru ședința de judecată se va stabili ulterior.

Admiterea de către Curtea Constituțională a sesizărilor făcute de Renate Weber și Meleșcanu ar avantaja și pe ceilalți condamnați din dosarul lui Radu Mazăre: fostul președinte al CJ Constanța, Nicușor Constantinescu (5 ani cu executare), notarul și profesorul de la Facultatea de drept a Universității București, Jean Andrei (2 ani cu suspendare; este soțul fostei președinte a Tribunalului București, Laura Andrei, apropiată a Liei Savonea, șefa CSM), fostul acționar de la Dinamo, Dragoș Săvulescu sau afacerisul Georgică Giurgiucanu (câte 5 ani și jumătate cu executare), precizează G4Media.ro

Că la aceste sesizări se lucrează mai demult demonstrează faptul că unul dintre cei condamnați, notarul Jean Andrei, s-a întâlnit în februarie cu fostul Avocat al Poporului, Victor Ciorbea. Jean Andrei cu toate că a primit 2 ani cu suspendare, continuă să predea la Facultatea de drept a Universității București.

Mazăre, Jean Andrei și Georgică Giurgiucanu au formulat deja contestație în anulare, acțiune prin care încearcă să scape de condamnarea primită. Au termen chiar azi la ÎCCJ.

„Cel mai probabil vor solicita instanței amânarea până la judecarea sesizărilor de la CCR formulate de Meleșcanu și Renate Weber”, au explicat sursele G4Media.ro. „Este același plan ca în cazul completurilor de apel de 5 judecători. Anul trecut, au făcut sesizare la CCR pentru că nu ar fi fost legal constituite. Nelegala compunere a completurilor de judecată este motiv de contestație în anulare. Așa au scăpat de condamnări și au ieșit din pușcărie Udrea, Bica, Șova sau Constantin Niță”, scrie G4Media, conform acelorași surse.

Salvarea infractorilor vine de la CCR

Este al treilea atac asupra completurilor de judecată de la ÎCCJ, după ce anul trecut au fost vizate completurile de apel de 5 judecători (care dau a doua sentință sau verdictul definitiv pentru demnitari) sub motivul că președintele completului nu era tras la sorți.

În acest an au fost luate la țintă completurile de fond de 3 judecători (care dau prima sentință pentru demnitari) sub motivul că magistrații care au făcut parte din ele nu erau specializați în judecarea cazurilor de corupție. E vorba de o formalitate, de desemnarea formală a unor completuri ca fiind specializate pe corupție, în condițiile în care la ÎCCJ, la Secția penală, sunt 27-28 de magistrați, iar fosta șefă a Instanței supreme, Cristina Tarcea, a explicat că toți sunt specializați de facto în judecarea cazurilor de corupție.

De această dată, sunt vizate completurile de apel de 3 judecători de la ÎCCJ (care dau a doua sentință sau verdictul definitiv pentru notari precum Jean Andrei), adică exact cazul completului care a dat sentința definitivă în dosarul retrocedărilor de plaje.

Inițial, Mazăre a primit 4 ani cu suspendare la Curtea de Apel București, deși instanța l-a găsit vinovat pentru un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro. Notarul Jean Andrei a fost achitat la CAB.

Curtea de Apel a ținut dosarul în judecare 9 ani, din 2008 până în 2017, până aproape de prescriere. DNA a făcut apel la ÎCCJ la completul de 3 judecători care, în februarie acest an, a emis verdictul definitiv.

Reamintim că, în 3 iulie, Curtea Constituțională a admis, în urma unei sesizări a lui Florin Iordache, conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție privind completurile de 3 judecători specializate pe corupție de la Instanța Supremă.

Sesizarea lui Liviu Dragnea

Florin Iordache afirma că ICCJ a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat atribuţiile către Florin Iordache. Demersul a fost făcut cu intenția de a anula decizia completul de 3 judecători de la ÎCCJ, care îl condamnase în primă instanță pe Dragnea la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.

”Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, a transmis Curtea atunci într-un comunicat de presă.

Decizia nu a avut efect asupra procesului lui Liviu Dragnea.

Instanța Supremă a decis în 21 octombrie rejudecarea dosarului de corupție al lui Dan Șova, acesta devenind primul beneficiar al deciziei CCR privind lipsa de legalitate a completurilor de trei judecători.

De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis suspendarea procesului în care Darius Vâlcov a fost condamnat la opt ani de închisoare și va sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a vedea, în contextul deciziei CCR pe completurile de trei judecători, dacă are prioritate legislația națională sau cea europeană.

În noiembrie anul trecut, CCR a stabilit că Înalta Curte nu ar fi interpretat legislația corect și nu ar fi constituit legal completurile de 5 judecători care dau sentințele definitive în dosarele demnitarilor și magistraților. Decizia a dus la rejudecarea mai multor cazuri celebre și la eliberarea unor oameni politici precum Elena Udrea, Dan Șova sau Constantin Niță.