Augustin Zegrean (CCR): In 12 state din Europa nu se face inchisoare pentru abuz in serviciu

Iulia Mincu | 15.06.2016

Intr-un interviu pentru News.ro, acordat marti, cu doar o zi inainte de decizia CCR, Augustin Zerean, al carui mandat expira luna viitoare, sustine ca exista mai multe state in Europa in care nu se face inchisoare pentru abuz in serviciu decit cele in care se face.

Pe aceeași temă

 

 

Surse din CCR sustin ca Zegrean s-ar fi pronuntat la precedentul termen in favoarea dezincriminarii abuzului in serviciu. Aminarea de atunci s-ar fi datorat neintelegerilor pe subiect si lipsei votului  majoritar. Astfel, patru judecatori( printre care Zegrean, Pivniceru si Morar) ar fi votat pentru dezincriminarea abuzului in serviciu, trei impotriva si doi au fost indecisi. La CCR sunt noua judecatori, iar hotaririle se iau cu majoritate de voturi.

 

Zegrean arata in interviul amintit ca sunt 12 state in care se face inchisoare pentru abuz in serviciu, indicand Germania, Franta, Italia si Spania, in timp ce in Islanda nu se face inchisoare deloc.


Zegrean mai spune in acest  interviu, ca trebuie sa avem ”incredere in functionari”, deoarece din cauza hatisului legislativ, cu 40.000 de acte normative in vigoare, nu-i greu sa gresesti.

 

Curtea Constitutionala va decide miercuri, 15 iunie, asupra constitutionalitatii articolului din Codul penal privind abuzul in serviciu ca urmare a sesizarii facute de fosta sefa DIICOT.

 

Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede ca ”fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.



Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie stipuleaza ca infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, ”daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani”.

 

 

In fapt, Alina Bica, trimisa in judecata in dosarul de coruptie ANRP si care a participat la redactarea Codului penal din calitatea de secretar de stat la MJ,  presedintele suspendat al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, si fostul presedinte al CJ Braila Gheorghe Bunea Stancu, acuza ca art. 297 alin. 1 Cod penal, cat si dispozitiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie au formulari vagi si sunt lipsite de claritatea necesara pentru ca un functonar public sa-si regleze comportamentul astfel incit sa nu riste sa cada sub incidenta legii penale.

 

Alina Bica sustine că modul de redactare a acestor texte conduce "la o incertitudine cu privire la existenţa sau nu a abuzului în serviciu în funcţie de modalitatea de interpretare a unor norme de către procuror sau de către judecător".   

 

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în 1 februarie 2016 cererea formulată de Alina Bica în dosarul ANRP şi a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a celor două dispoziţii.  

 

Din punctul său de vedere, "Înalta Curte apreciază că dispoziţiile (...) respectă exigenţele constituţionale referitoare la claritatea legii, respectiv întrunesc condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate, nefiind contrare dispoziţiilor din Constituţie şi nici prevederilor care reglementează dreptul la un proces echitabil".

 

Judecătorii au arătat că "formularea largă este utilizată pentru a acoperi orice încălcare a atribuţiilor de serviciu prevăzute de legi, regulamente, fişe ale postului" şi că "textul permite oricărui destinatar să-şi regleze comportamentul prin raportare la atribuţiile sale concrete de serviciu".

 

Avertismentele lui Kovesi si Pruna

 

In ultima saptamina sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, a iesit public in mai multe interviuri cu avertismente dure legate de consecintele dezincriminarii abuzului in serviciu. Cel mai grav semnal de alarma tras de Kovesi la finele saptaminii trecute se refera la o posibila incetare a luptei  anticoruptie, din moment ce 42% din activitatea DNA o reprezinta dosarele care  au ca obiect infractiunea de abuz in serviciu. ”Nu va fi doar o limitare a competentei procurorilor, va fi o incetare a luptei anticoruptie in Romania", a declarat Kovesi intr-un inerviu pentru News.ro.

 

"In acest moment noi avem in lucru 865 de dosare privind fraude in achizitii publice si, in general, in aceste dosare sunt infractiuni de abuz in serviciu. Cetatenii trebuie sa fie ingrijorati cand avem peste 800 de dosare de achizitii publice cu prejudicii de milioane de euro si sa nu avem posibilitatea de a le mai investiga", sustine sefa DNA.

 

Tot Kovesi a explicat ca abuzul in serviciu nu inseamna o eroare banala sau o mica greseala: "Abuzul in serviciu inseamna sa nu-ti indeplinesti atributiile de serviciu in mod intentionat. In urma acestei actiuni se pot produce doua efecte: un prejudiciu in bugetul public si obtinerea unui folos necuvenit. (...) Daca abuzul in serviciu dispare din legislatia noastra...toate aceste prejudicii nu vor mai putea fi recuperate. (...) Sunt foarte multe state care au aceasta infractiune prevazuta in legislatia lor".

 

 Nu este primul oara cind sefa DNA isi arata ingrijorea fata de diferite decizii- fie politice, ale parlamentului, fie ale Curtii Constitutionale-, care ar putea subrezi lupta  anticoruptie.  Ultima situatie a fost cea referitoare la decizia CCR privind interceptarile,  ale carei efecte nu sunt deocamdata pe deplin cuantificate, dar parca niciodata Kovesi nu a tinut sa puncteze cu mai multa fermitate pe un subiect.

 

La rindul ei, ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a dat un interviu la Europa FM in care  a atas atentia ca daca CCR declara neconstitutionale textele referitoare la abuzul in serviciu ”toate dosarele care s-au instrumentat vor inceta”, iar ”efectul imediat care nu mai poate fi corectat este încetarea urmăririi penale în acele dosare”. Adica, ministrul spune indirect ca nu va putea da o Ordonanta de urgenta, asa cum s-a intimplat in cazul interceptarilor.  

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22