Pe aceeași temă
UPDATE Intr-o interventie telefonica la A3, Toader a spus ca proiectul va merge spre avizare la guvern, apoi va fi depus la Parlament. cit priveste avizul negativ al CSM si propunerile facute, Toader a spus: "Cu siguranta voi tine seama de unele dintre propuneri, nu neaparat cele de azi, cele venite din sistem. Voi lua in considerare doar acele propuneri care sunt de natura sa consolideze statutul profesiei de magistrat, autonomia si independenta justitiei", a declarat Tudorel Toader, intr-o interventie telefonica la Antena 3.
Conform Digi24, dezbaterile in plenul CSM au durat mai putin de o ora. In mod surprinzator, ministrul Tudorel Toader a decis sa nu participe la sedinta de azi a CSM pentru a-si "apara proiectul", cu toate ca este membru de drept al consiliului.
Presedintele CSM, Mariana Ghena, s-a declarat neplacut surprinsa de refuzul ministrului de a-si sustine proiectul.
"Ma surprinde, neplacut de aceasta data, pentru ca am nutrit o consideratie aparte pentru domnul ministru al Justitiei. Ma surprinde lipsa dumnealui de la sedinta plenului. Sunt incurcata, nu stiu cum sa apreciez sau cum sa interpretez aceasta lipsa. Poate este o pozitie de onoare, poate este o pozitie de demnitate sau poate este retinere asupra faptului ca poate ar fi fost putin incomodat sau mai mult incomodat sa raspunda la intrebari pe care fiecare dintre noi am fi avut sa le fi adresat, a declarat Mariana Ghena inainte de vot, conform Agerpres.
La randul sau, judecatorul Bogdan Mateescu s-a aratat suparat ca ministrul Toader nu s-a prezentat in fata colegilor sai din CSM pentru a-si sustine proiectul, asa ca a decis sa voteze negativ.
"Am votat negativ. De fiecare data cand am discutat cu partenerii nostri am vorbit de o colaborare reala. Ministerul Justitiei a mimat colaborarea. (...) Independenta magistratului nu este un moft, ci o garantie fundamentala a statului de drept", a declarat dupa vot judecatorul Bogdan Mateescu.
Toader: Aveau optiunile stabilite dinainte
Intr-o interventie telefonica la Antena3, ministrul Tudorel Toader i-a transmis presedintelui CSM "sa iasa din deruta", invinovatindu-i pe Mariana Ghena si pe procurorul general Augustin Lazar ca au intrat in sedinta de azi cu opinii deja formate, acesta fiind si motivul pentru care el ar fi refuzat sa participe la dezbatere.
"Au intrat in sedinta cu pozitii exprimate anterior dezbaterii, au spus ca votul va fi negativ, ceea ce inseamna ca au venit la dezbatere cu opinii formate inainte de dialog. Stiam acest lucru din toate dezbaterile care au existat pe aceasta tema, dezbateri legate de legile justitiei si opinii exprimate in sedinte cu ocazia vizitelor comisiei MCV. Cunosteam foarte bine pozitiile dansilor si aproape sunt public cunoscute optiunile pe care unii sau altii le au. Absenta mea a fost absolut deliberata din doua motive: le cunosteam optiunile, iar dansii cunosteau optiunea mea. In mod evident eu as fi sustinut peroiectul pe care l-am trimis spre avizare. Eu nu mi-as fi schimbat in sedinta optiunea, cel mult as fi adus argumente, dar am convingerea ca argumentele mele de astazi aveau efect zero", a explicat ministrul.
Tudorel Toader l-a atacat direct pe procurorul general Augustin Lazar, care isi exprimase inca de dimineata convingerea ca avizul CSM va fi unul negativ.
"Cunosteam pozitia dansului, cunosteau pozitia mea, avizul e consultativ, concluzia care este, si nu pot sa o trag eu acuma, e mai veche: unii, ca sa ma exprim generic, nu doresc reformarea sistemului, unii doresc sa ramanem in paradigma in care ramanem astazi, ca e bine asa. Daca e bine sau nu, lumea va aprecia. Concluzia mea e ca sistemul trebuia reformat si adus in parametri de normalitate, de constitutionalitate", a declarat Tudorel Toader.
UPDATE Procurorul general Augustin Lazar a declarat, joi, la sosirea la sediul CSM, ca proiectul de modificare a legilor Justitiei ar trebui sa primeasca aviz negativ din partea CSM.
"Este o zi importanta deoarece Consiliul Superior al Magistraturii analizeaza proiectul privind legile Justitiei. Este evident ca proiectul a fost criticat de colegii nostri magistrati, a fost criticat de expertii Comisiei Europene si, in mod normal, ar trebui sa avem un aviz negativ, asta in conditiile in care dorim sa se ridice monitorizarea MCV", a afirmat Augustin Lazar, citat de Agerpres.
UPDATE Ministrul Justitiei a anuntat ca nu va participa la sedinta CSM unde se discuta legile justitiei. ”Nu vreau sa devin aparatorul propunerilor pe care le-am facut”, a declarat Toader.
Potrivit ordinii de zi publicate pe pagina de internet a Consiliului, plenul va discuta "Nota Directiei legislatie, documentare si contencios numarul 18335/2017 cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii numarul 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii numarul 304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii numarul 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii".
Pe 31 august, CSM anunta ca va da un aviz pe proiectul MJ de modificare a legilor Justitiei in ultima saptamana a lunii septembrie, dupa ce va consulta instantele, parchetele, INM, Scoala Nationala de Grefieri, Inspectia Judiciara, precum si asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor.
Pe 30 august, Ministerul Justitiei a publicat proiectul de modificare a legilor Justitiei, trimis pentru avizare la CSM de ministrul Tudorel Toader.
Iohannis, "ingrijorat profund" de ” asa-zisa reforma a justitiei” propusa de ministrul Tudorel Toader
Klaus Iohannis s-a declarat marti "ingrijorat profund" de propunerile de reforma a Justitiei promovate de Tudorel Toader, exemple concrete fiind eliminarea presedintelui din procedura de numire a procurorilor sefi si trecerea Inspectiei Judiciare in subordinea ministrului Justitiei.
"Multe puncte de acolo mi se par eronate si abordarile gresite", a spus Iohannis, raspunzand la intrebarile ziaristilor.
El a caracterizat drept o "greseala fundamentala" propunerea ca presedintele Romaniei sa fie scos din procedura de numire a procurorilor sef, in conditiile in care doar prin prezenta presedintelui in aceasta procedura "Romania a ajuns sa aiba o activitate anticoruptie consistenta, recunoscuta la nivel european si mondial", a argumentat el.
"Presedintele este garantul ca lupta anticoruptie nu e subjugata politic", spune Klaus Iohannis.
Al doilea exemplu din aceasta "asa-zisa reforma care ma ingrijoreaza profund e ca se propune ca Inspectia Judiciara sa nu mai fie subordonata CSM, care garanteaza independenta Justitiei, ci sa fie subordonata ministerului Justitiei, un organism eminamente politic", a continuat Iohannis.
In opinia sa, "subordonarea Inspectiei Judiciare unui ministru evident aduce cu ea riscul unei presiuni politice asupra IJ".
Adunarile generale ale magistratilor, resping legile PSD
Forumul Judecatorilor din Romania anunta ca numeroase adunari generale ale judecatorilor si procurorilor, organizate incepand cu data de 4 septembrie, s-au declarat impotriva celor mai importante modificari propuse de ministrul justitiei, Tudorel Toader.
"Toate aceste modificari sunt considerate de FJR a fi de natura a influenta major cariera si activitatea profesionala a magistratilor, pentru o perioada indelungata, producand dezechilibre in sistemul judiciar, condamnate de Comisia Europeana in multiple randuri", se arata intr-un comunicat, citat de HotNews.
Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independentei justitiei, are obligatia de a tine seama de aceasta consultare reala a corpului magistratilor si de a emite un aviz negativ privind propunerile de modificare a legilor justitiei formulate de Ministrul Justitiei, se mai arata comunicatul FJR.
Comunicatul dat publicitatii de Forumul Judecatorilor din Romania, semnat de judecatorii Dragos Calin, Curtea de Apel Bucuresti, Ionut Militaru, Curtea de Apel Bucuresti, Claudiu Dragusin, judecatoria Sectorului 4 Bucuresti.
Legile PSD, mai rele decit OUG 13. Lovesc in miezul Justitie (AICI articolul integral)
Actiunea de masacrare a legilor justitiei la care asistam este un episod cu mult mai grav decit cel al Ordonantei de Urgenta 13 pentru ca nu urmareste sa scape de justitie niste inculpati de lux, ci loveste chiar in miezul acesteia.
Proiectul lui Toader, de fapt al coalitiei PSD-ALDE, apIica o lovitura de ghioaga unor principii care au stat la baza reformelor in justitie, incepind cu independenta magistratilor si terminind cu depolitizarea numirilor in functiile de conducere la parchete si Inalta Curte. In subusidiar, dar ca miza la fel de important, proiectul este inca inca un pas spre transformarea Romaniei intr-o republica parlamentara prin excelenta, prin reducerea prerogativelor presedintelui.
Inspectia, ghioaga politica impotriva magistratilor din marile dosare
Daca ar fi sa facem o ierarhie a gravitatii contra-reformelor, in top se plaseaza de departe trecerea Inspectiei judiciare de la CSM in subordinea ministrului justitiei. Inspectia, care si in prezent detine o putere foarte mare si se afla sub presiunea constanta a penalilor, se va transforma intr-o coloana a cincea in mina ministrului politic, oricare ar fi acesta. Nimic nu va mai scapa controlului politic: sefii Inspectiei vor fi numiti de ministru in urma unui concurs al carui regulament si comisie sunt stabilite tot de ministru, revocarea lor e la latitudinea acestuia, toate deciziile referitoare la IJ se vo face prin ordin de ministru- posturi, buget, inspectii, etc.
Mai mult, si aici se vede clar intentia de a goli de continut independenta magistratilor: Inspectia va putea face orice fel de controale dispuse de ministru, care daca nu e multumit de rezultat poate trimite inapoi rapoartele cu indicatia precisa a ceea ce trebuie completat. Altfel spus, ghioaga politica va putea lovi directionat in magistratii incomozi- procurori care instrumenteaza dosare grele, judecatori care trebuie sa pronunte condamnari ale unor politicieni. Magistratii care trebuie ”pedepsiti” pentru faptul ca se ating de intangibilii politici, cum e Dragnea, vor fi la cheremul partidului aflat la putere si nu vor mai fi aparati de nimic.
Deja observam ca Inspectia judiciara este asaltata cu reclamatii venite din partea unor inculpati sau a marionetelor acestor ( luju.ro este specializata in asa ceva) care incearca astfel sa puna presiune pe procurorii sau judecatorii care le instrumenteaza cazurile. Revoltatorul caz al judecatoarei Camelia Bogdan exclusa din magistratura sta marturie. Va dati seama ce va urma, cind comezile vor veni direct de la politicienii certati cu legea prin instrumentul numit ministru? Vom asista la rafuieli de zile mari. Practic, oricarui magistrat din dosarele sensibile i se pot instrumenta rapoarte care sa-i afecteze cariera sau chiar sa i-o termine. Independenta si stabilitatea magistratilor vor deveni o dulce amintire.
Ca sa nu mai discutam de posibilitatea, demna de epoca ceausista, ca un magistrat care nu se lasa intimidat si nu se supune sa fie scos nebun. Faptul ca magistratii pot fi trimisi in fata unei comisii de expertiza psihiatrica, numita prin ordinul a doi politicieni- ministrul justitiei si cel al sanatatii- si suspendat din functie poate lasa loc la ingrozitoare abuzuri si vendete.
Parchet pentru magistrati. Pe cind unul si pentru baroni?
Din acelasi registru face parte si infiintarea unei directii speciale la Parchetul general care sa se ocupe de urmarirea penala a magistratilor. Augustin Lazar a explicat foarte bine ca aceasta directie reprezinta o intoarcere cu 30 de ani in urma si ca este inadmisibil sa existe parchete pentru diverse categorii profesionale si nu pentru infractiuni. In logica asta, de ce sa nu fie infiintate parchete care sa-i ancheteze doar pe parlamentari, pe ministri sau pe baroni? Si, eventual, unul pentru toti cei care nu pupa dulce PSD si pe maretul sau conducator?
In realitate, noua directie se doreste a fi o alta arma in mina politicului prin care magistratii sa fie controlati- daca sunt ”cuminti” vor fi iertati de pacate si voo primi un NUP, daca nu, la puscarie. Cum DNA nu prezinta nicio incredere din acest punct de vedere si cum scopul este diminuarea puterii acesteia, prevederea capata si mai mult sens.
Politicul, in pat cu justitia
Evident, una dintre cele mai perverse prevederi este excluderea din procedura de numire a procurorilor sefi a presedintelui Romaniei. Ideea este mai veche, dar a fost repusa pe tapet de Tariceanu, acest neobosit luptator anti-DNA. Numirea sefilor Parchetului General, DNA, DIICOT si, eventual, a noii directii pentru magistrati, va fi facuta de CSM in baza propunerilor venite de la ministrul politic al Justitiei, deci dintr-o lista inchisa, dar CSM nu va putea respinge popunerea decit o singura data, motivat. Adica, a doua oara, numirea va fi facuta direct de ministru. Joc inchis. Desi presedintele poate numi in continuare seful Inaltei Curti (propus de CSM) si aici i s-au mai taiat din atributii: pe principiul simetriei cu CSM si presedintele poate respinge tot o singura data, motivat.
Nu cred ca are rost sa intram in capcana propusa de PSD si anume ca astfel se depolitizeaza numirile la virful parchetelor: presedintele fiind om politic, in timp ce ministrul, vezi Doamne, n-ar fi. Discutia e de-a dreptul stupida, ministrul justitiei e de regula membru al partidului care a cistigat alegerile si e numit de un premier politic , face parte dintr-un guvern politic, asa cum e si normal. Presedintele nu e membru de partid, asa ii impune Constitutia, are cea mai mare legitimitate conferita de numarul urias ( prin comparatie cu orice alt parlamentar) de voturi cu care a fost ales. Mai ales in situatia actuala. Sistemul conceput de PSD, rebaga politicul in patul justitiei.
