Avocatul Bombonicăi Prodana: sistemul judiciar fierbe. ȘI UNJR este nemulțumită

Redactia | 21.02.2019

Toni Neacșu afirmă că sistemul judiciar „fierbe” după ordonanța de urgență a lui Tudorel Toader iar „Guvernul și Coaliția de guvernare vor ieși în genunchi” din această dispută.

Pe aceeași temă

„Zilele următoare vor exista proteste și blocaje în justiție, determinate de revolta față de Ordonanța de urgență pe legile justiției. Nici nu vă dați seama cât fierbe sistemul judiciar, inclusiv acea parte care sprijinea modificările PSD-ALDE la legile justiției, sau mai ales această parte”, a scris avocatul Toni Neacșu pe pagina sa de Facebook.

El spune că „nici nu mai contează dacă protestele sunt justificate sau nu, contează doar că Guvernul și Coaliția de guvernare vor ieși în genunchi și vor fi incapabile politic să-și mai asume vreo nouă măsură legislativă, mai ales din cele absolut necesare pentru înlăturarea abuzurilor din justiție din ultimi ani”.

„Atunci când renunți la principii și treci la retorsiuni politice îți pierzi credibilitatea”, mai spune Neacșu care profită de context pentru a dezavua apreciera generală că ar fi un „apropiat al strategiilor coaliției de guvernare în domeniul justiției”. El mai spune că telefonul său s-a „înroșit” de la explicațiile, scuzele și dezmințirile pe care a trebuit să le dea în ultimele două zile foștilor „colegi magistrați și revoltei lor”.

„Mă interesează mai puțin acest lucru cât capacitatea Guvernului de a putea cu adevărat să rezolve problemele abuzurilor justiției din ultimii ani, capacitate care tocmai s-a risipit”, a adăugat el.

Neacșu, condamnat definitiv la închisoare cu suspendare, este avocatul Bombonicăi Prodan, fosta soție a lui Liviu Dragnea și unul dintre cei care au atacat la Curtea Constituțională modul de constituire a completelor de 5 judecători de la Înalta Curte,

UNJR condamna prevederile din OUG de modificare a legilor justitiei

Ordonanta de Urgenta 7/2019 ce aduce modificari legilor justitiei, adoptata de Guvernul Dancila in data de 19.02.2019, intempestiv si fara minime consultari, contine o serie de prevederi care incalca principiul separarii carierei judecatorilor de cea a procurorilor si modifica conditiile de accedere la Inalta Curte de Casatie si Justitie, reprezentand un pas enorm inapoi fata de forma anterioara a statutului acestor doua profesii.


Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania solicita Guvernului Dancila sa revina de indata asupra acestor prevederi, inainte ca acestea sa produca efecte negative iremediabile.

1. Incalcarea separarii carierei judecatorilor de cea a procurorilor

Un principiu de baza introdus prin modificarile aduse legilor justitiei in 2017-2018 a fost “separarea carierelor” judecatorilor de a procurorilor, pentru a se elimina, odata pentru totdeauna, confuzia dintre cele doua cariere din autoritatea judecatoreasca, independente una de cealalta.

Textul actual din art. 1 al Legii 303/2004, introdus in urma modificarilor la legile justitiei, prevede:

(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor.

Aceasta modificare a fost propusa de un judecator si a fost puternic sustinuta in dezbaterile din Parlament de catre Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, ca solutie pentru intarirea statutului ambelor profesii, atat a judecatorilor, cat si a procurorilor.

Pe baza acestui principiu fundamental, care are izvor in Constitutie, s-au modificat toate cele trei legi ale justitiei, competentele Plenului CSM in materie de cariera a judecatorilor si procurorilor fiind date Sectiilor CSM, in functie de profesie.

Or, prezenta ordonanta de urgenta introduce doua modificari in art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care incalca fundamental acest principiu al “separarii carierelor”, astfel:

Versiunea anterioara:

(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia, precum și procurorii șefi de secții ai acestor parchete, sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Modificarile aduse prin OUG 7/2019:

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primadjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au indeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Ca atare, in primul rand, se modifica competenta de avizare a propunerilor pentru ocuparea functiilor de cel mai inalt grad in parchete, aceasta trecand de la Sectia pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

In al doilea rand, se confera posibilitatea unui judecator, care a fost procuror in trecut, sa devina sef intr-un parchet, fapt ce reprezinta o incalcare grava a separarii carierelor.

2. Modificarea conditiei vechimii pentru a accede la Inalta Curte de Casatie si Justitie

O alta modificare care incalca principiul separarii carierelor este cea facuta la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004, prin care s-a modificat conditia vechimii pentru a accede la ICCJ.

Astfel, daca in forma anterioara a legii se spunea ca pot accede la ICCJ numai judecatorii care “au o vechime efectivă în funcția de judecător de cel puțin 18 ani”, acum articolul s-a modificat astfel: “au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1)”.

Cu alte cuvinte, vechimea efectiva de 18 ani ca judecator, pentru a accede la ICCJ, a devenit vechime de 18 ani ca procuror sau ca judecator.

Dupa ce, in urma unui proces legislativ dificil si de durata, au fost modificate legile justitiei si au fost corectate textele ce permiteau confuzia intre cariera judecatorilor si cea a procurorilor, printr-o simpla ordonanta, emisa fara nici o consultare publica, Guvernul Dancila a sters modificari fundamentale pentru statutul judecatorilor si procurorilor.

Profesia judecatorilor este diferita de cea a procurorilor, deoarece in timp ce judecatorii infaptuiesc justitia, procurorii sunt participanti in proces, contribuind la infaptuirea ei. Este imperativ, de aceea, ca accederea la cea mai inalta instanta din Romania sa se faca de judecatori ce au dobandit experienta ceruta de lege strict in aceasta profesie.

Chiar daca ordonanta adoptata contine si prevederi necesare, ce trebuiau adoptate urgent pentru a preveni blocajul unor concursuri iminente, modificarile criticate anterior insa, alaturi de altele ce privesc cariera si activitatea parchetelor, au efecte negative profunde, astfel incat se impune de urgenta abrogarea acestor modificari.

Daca Guvernul Dancila ar fi pus aceasta ordonanta in dezbatere publica si ar fi dat timp pentru a primi aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii si observatii de la asociatiile profesionale, actul normativ putea fi adoptat intr-o forma care sa nu aduca o atingere grava si imprevizibila statutului judecatorilor si procurorilor.

Solicitam Guvernului Dancila sa revina de indata asupra acestor modificari si sa le abroge inainte de a produce efecte negative iremediabile.


Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22