Pe aceeași temă
Deciziile Curtii Constitutionale care s-a pronuntat cu privire la legalitatea compunerii unor completuri de judecata nu se opun prevederilor legislative europene privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si principiului securitatii juridice, ar fi transmit Comisia Europeană Curții Europene de Justiție a UE în cazul întrebărilor transmise de Curtea Supremă în dosarul Gala Bute, potrivit ziare.com.
Documentul a fost dat publicitatii marti dimineata de avocatul Elenei Udrea, Veronel Radulescu.
"Acesta este raspunsul oficial al Comisiei Europene in dosarul nostru de la CJUE care spune ca instanta nationala, respectiv Inalta Curte de Casatie si Justitie, trebuie sa respecte deciziile CCR, conform dreptului intern, pentru ca dreptul UE nu interzice acest lucru (...)
In aceasta situatie, acest punct de vedere cantareste foarte mult in decizia CJUE, dar eu mi-as dori ca acest punct de vedere sa cantareasca mult si in deciziile ce urmeaza a fi date de completuri, pentru ca vad ca se tot suspenda dosare si se tot fac sesizari la CJUE, in conditiile in care, iata, CE spune ca ele nu sunt justificata", explica avocatul, potrivit sursei citate.
Potrivit acestuia, consecinta ar fi respingerea sesizarii formulate de Inalta Curte si repunerea pe rol a cauzei.
Concluziile Comisiei Europene
Iata concluziile trimise de Comisia Europeana, potrivit documentelor oferite de avocatul Veronel Radulescu.
1. In imprejurari de drept si de fapt precum cele din cauza principala, nici articolul 19 alineatul (1) din TUE (Tratatul privind Uniunea Europeana - n.red.), articolul 325 alineatul (1) din TFUE (Tratatul privind functionarea Uniunii Europene -n.red.) articolul l alineatul (l) literele (a) si (b) si articolul 2 alineatul (1) din Conventia elaborata in temeiul articolului K.3 din TUE, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, si nici principiul securitatii juridice nu se opun unei decizii a Curtii Constitutionale care s-a pronuntat cu privire la legalitatea compunerii unor completuri de judecata, creand astfel premisele pentru admiterea unor cai extraordinare de atac impotriva hotararilor judecatoresti definitive.
2. Cerinta de independenta consacrata la articolul 19 alineatul (1) din TUE, interpretat din perspectiva articolului 47 din carta, nu interzice ca o instanta nationala, in imprejurari precum cele din actiunea principala, sa fie obligata, in temeiul dreptului national, sa respecte o decizie a curtii constitutionale a statului membru al instantei nationale, atunci cand aceasta decizie a fost pronuntata in urma unei proceduri care a fost initiata nu de una dintre partile la actiunea aflata pe rolul instantei mentionate, ci de un organ al statului membru in cauza.
Sursa: Concluziile CE
Sursa: Concluziile CE
***
Un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în procesul în care Elena Udrea solicită anularea condamnării primite în dosarul ''Gala Bute'', fiind vorba de trei întrebări, care se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.
De asemenea, Instanţa supremă a decis suspendarea judecării contestaţiei în anulare, până ce CJUE va da o soluţie în acest caz.
Decizia de sesizare a CJUE este definitivă, însă hotărârea de suspendare a procesului poate fi atacată cu recurs.
Hotărârea a fost luată cu majoritate de voturi, respectiv trei judecători au fost pentru sesizarea CJUE, iar doi au fost împotrivă.
Completul care judecă contestaţia în anulate depusă de Elena Udrea şi de ceilalţi inculpaţi din dosarul "Gala Bute" a ridicat din oficiu, la un termen anterior, posibilitatea de sesizare a CJUE, în legătură cu deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători şi care afectează dosarele de fraude cu fonduri europene.
Instanţa supremă doreşte să întrebe CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac.
De asemenea, Instanţa supremă vrea să afle dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.