Pe aceeași temă
Europa FM a anunțat că "având în vedere absența cvasitotală a dezbaterilor electorale" în campania pentru prezidențiale, i-a invitat pe principalii șase candidați la o "întâlnire electorală organizată joi, 7 noiembrie 2019, ora 20.30". Este vorba de Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Dan Barna, Mircea Diaconu, Theodor Paleologu și Kelemen Hunor.
Moise Guran a precizat că Viorica Dăncilă a precizat că participă doar la o dezbatere cu Klaus Iohannis iar președintele în exercițiu a spus că nu participă la nicio dezbatere și nu acordă interviuri.
Aproximativ 30.000 de oameni se uitau la dezbatere la ora 21:00, fapt care confirmă interesul foarte ridicat al electoratului pentru o astfel de confruntare electorală. Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Mircea Diaconu și ceilalți candidați au primit de asemenea invitația postului de radio Europa FM însă au refuzat să participe la dezbatere.
Principalele declarații ale candidaților (monitorizare G4Media):
România peste 10 ani
Kelemen: România trebuie să fie o țară mult mai modernă decât este acum, un hub pentru Europa de Est, un jucător pentru această zonă a Europei, un stat unde oamenii nu pleacă, unde crește economia în fiecare an cu 3-4%, cu venituri și predictibilitate, cu posibilitatea de a construi un viitor.
Paleologu: Îmi doresc o țară cu autostrăzi, infrastructură feroviară, un spitale unde să nu mai moară oameni. O țară în care să fie stabilit principiul meritocratic, dar unele proiecte sunt mai lungi decât 10 ani. Dar trebuie gândit pe termen și mai lung, de peste 20 de ani. Țara asta are nevoie de shcimbări care nu se fac rapid. Educația nu se schimbă repede, se schimbă direcția. E nevoie să schimbăm direcția în multe domenii.
Barna: Provinciile istorice conectate prin autostrăzi. O Românie digitalizată, plata taxelor și impozitelor prin mobil, caluclator, mersul la ghișeu trebuie să fie o excepție. O Românie în care propriii ei locuitori au încredere.
Pentru sau împotriva alegerilor anticipate anul viitor
Paleologu: Constituția lasă puține speranțe pentru așa ceva, nu văd șanse pentru acest lucru. Trebuie să schimbăm Constituția și unul dintre ele este exact același lucru: puterea președintelui de a organiza anticipate. Ar fi trebuit să avem anticipate după 26 mai.
Barna: Alegeri anticipate sunt soluția morală corectă pentru România. Ele sunt greu de făcut, dar necesare. Alegerile anticipate sunt necesare pentru că dacă stăm un an de zile cu guvernarea PNL ciuca bătăii PSD, ne vom trezi că tot efortul societății să scăpăm de PSD va fi aruncat la gunoi. De aceea sunt importante alegerile de duminică: dacă îi trimitem în turul 2 îi validăm din nou. Despre ce schimbare de Constituție să vorbim dacă nu schimbăm acest Parlament al rușinii?
Kelemen: Și mâine putem organiza alegeri anticipate. Nu trebuie să ai timp la dispoziție nici măcar jumătate de an să ce? Și mâine merg în fața oamenilor să spun ce am făcut și ce am de făcut mai departe. Dar trebuie să spunem și modul în care vom ajunge la anticipate? Pe actuala construcție nu se poate ajunge, indiferent ce am dori. Vreau, dar nu se poate ajunge. Restul e demagogie. Cei care au votat Guvernul PNL nu doresc anticipate pentru că dacă doreau nu votau Guvernul Orban.
Cum să arate schimbările din Constituție
Barna: Președintele să poată numi un nou premier, dacă moțiunea e de succes, fie să dizolve Parlamentul dacă nu există o majoritate. De asemenea, cred că în Constituție trebuie să se stipuleze fără penali în funcții publice. Apoi, un alt element, principiul reprezentativității aleșilor, apoi sigur sunt și alte elemente legate de CCR etc.
Kelemen: Acum câțiva ani, în 2013, am încercat o revizuire a Constituției destul de bună. În 2014, CCR a zis că nu se poate. Se poate și fără Revoluție. Principiul cel mai important: separarea puterilor în Stat. În actuala Constituție am copiat greșit sau fără să fim atenți Constituția Franței. Aș schimba radical și aș opta pentru republică parlamentară, nu trebuie să pui toată puterea în mâinile unui singur om, președintele. Aș da atribuții total diferite celor două camere parlamentare, dar aș păstra bicameralismul. Aș face un CSM separat pentru judecători și un CSM pentru procurori. Aș face și reforma serviciilor secrete astfel încât să nu fie nicio ingerință din politică și justiție. Aș pune și o chestiune importantă pentru fiecare cetățean: să fie recunoscute minoritățile ca parte constituantă a statului român.
Paleologu: În primul rând, propun o dezbatere națională, francă, onestă despre forma de guvernământ: monarhie sau republică? Cred că merităm o asemenea dezbatere. Republica a fost instaurată de tancurile sovietice, n-am avut o dezbatere de 30 de ani încoace. În ceea ce privește disputa republică parlamentară sau semi-prezidențială, eu cred că majoritatea românilor își doresc în continuare să își aleagă președintele prin sufragiu universal, iar republica parlamentară e cea mai puțin populară. Absolut categoric 300 de parlmentari, categoric de acord și cu ”fără penali”, am și semnat și vă felicit pentru acest lucru. Aș propune și două tururi de scrutin.
Kelemen: Eu nu vreau să fiu șeful statului. Eu nu vreau să fie cineva peste toți. De aceea eu cred că trebuie să păstrăm un sistem proporțional, o separare a puterilor în stat foarte corectă, să nu alunecăm în dictatură.
Barna: Discuția despre ce tip de România vom avea e foarte importantă. Ne rostogolim dintr-o criză în cealaltă. Trebuie să ne asumăm un anumit tip de conducere. Este nevoie de mai multă forță la președinte pentru că este singurul votat direct de cetățeni. Altfel rămânem în acest tip de baronism parlamentar.
Kelemen: Nu este vorba de baronism parlamentar. Ceea ce spune domnul Barna legat de puteri sporite de președinte, nu ne duce spre Franța, ne duce spre Moscova. Eu nu doresc acest lucru.
Este responsabil președintele României de faptele Guvernului pe care îl numește?
Kelemen: Actuala noastră Constituție presupune coabitare. Este responsabil, bineînțeles. Poți să pui un Guvern o dată, că nu ai majoritate, dar a doua oară, a treia, a patra, nu. Eu dacă aș fi fost în locul președintelui Iohannis, eu aș fi forțat după Grindeanu o altă formulă de guvernare.
Paleologu: Un guvern diferit nu e neapărat un guvern ostil. Legat de domnul Iohannis: a câștigat în 2014 cu peste 1 milion de voturi peste Victor Ponta și ne-am trezit după 2 ani cu o majoritate covârșitoare PSD. Este o contraperformanță extraordinară. Au fost guverne din ce în ce mai proaste ale PSD și, evident, nu trebuia să continuie să dea mereu șanse PSD. Nu trebuia să facă acest lucru.
Barna: Prea multe șanse date PSD. Responsabilitatea este împărțită. Cele 6 milioane de voturi ale președintelui au dat votul așteptând ca președintele să-și asume o prezență activă. Or responsabilitatea a fost împărțită. Dăncilă trebuia să nu existe. Tudose trebuia să fie ultima șansă a PSD (…) Cetățenii te aleg președinte să joci cărțile pe care ți le-au dat în mână, nu să te temi de suspendare. Un președinte trebuie să își asume jocul, riscurile. Eu voi fi un astfel de președinte.
Paleologu: Domnului Iohannis i-a și convenit să o numească pe doamna Dăncilă gândindu-se că va înmormânta PSD și își va asigura succesul.
Kelemen: Președintele trebuia să își asume inclusiv suspendarea. Eu nu aș mai fi dat șansa după Grindeanu, aș fi negociat o altă guvernare cu riscul suspendării. (de ce UDMR a susținut PSD în tot acest timp, n.red.) M-ați fi întrebat ce aș fi făcut dacă eram președinte. Nu a depins de noi această majoritate. Nu am fost de acord cu OUG13, am spus, orice ordonanță în Justiție distruge ceva, tot timpul. Dar în calitate de lider UDMR am căutat tot timpul parteneri.
