Pe aceeași temă
Tocmai faptul că legea nu a fost, încă, promulgată de președintele Poroșenko lasă calea deschisă pentru discuții și negocieri la nivel de șef de stat, explică Băsescu.
”Este doar o părere...
Anularea vizitei Preşedintelui Iohannis în Ukraina şi respingerea vizitei la Bucureşti a Preşedintelui Parlamentului Ukrainei reprezintă o mare eroare politică, în condiţiile în care noua lege a educaţiei încă nu a fost promulgată.
La limită, dar încă era timp pentru discuţii şi negocieri la nivelul celor doi şefi de stat, iar după discuţiile bilaterale, la declaraţia comună în faţa presei, Preşedintele României trebuia să exprime acolo, la Kiev, punctul de vedere susţinut în discuţii şi concluziile la care s-a ajuns. Putea fi un mare succes sau un mare eşec, dar românii din Ukraina ar fi ştiut că Preşedintele României i-a apărat până la capăt. Din păcate, anulând vizita, am părăsit bosumflaţi “câmpul de bătălie“ înainte de a trage “ultimul cartuş”.
Eu l-aş fi tras, chiar dacă şansele de succes erau mici. Nimic nu este umilitor când aperi interesele românilor din afara frontierelor.
Anularea vizitei ar fi fost justificată, dacă Preşedintele Ukrainei ar fi promulgat imediat noua lege a educaţiei”, scrie Basescu, duminica, pe Facebook.
El spune ca putea fi un mare succes sau un mare esec, dar romanii din Ucraina ar fi stiut ca presedintele Romaniei i-a aparat pana la capat.
"Din pacate, anuland vizita, am parasit bosumflati << campul de batalie >> inainte de a trage << ultimul cartus >>. Eu l-as fi tras, chiar daca sansele de succes erau mici. Nimic nu este umilitor cand aperi interesele romanilor din afara frontierelor", afirma fostul presedinte, care considera ca anularea vizitei ar fi fost justificata daca presedintele Ucrainei ar fi promulgat imediat noua lege a educatiei.
background
Presedintele Klaus Iohannis a anuntat, joi, ca, in urma adoptarii noii legi a educatiei din Ucraina, care restrictioneaza predarea in limba minoritatilor nationale, si-a anulat vizita pe care o avea programata in luna octombrie in aceasta tara, ceea ce i-a si comunicat direct presedintelui Porosenko, pe care l-a intalnit la Adunarea Generala a ONU.
Iohannis consideră că actul normativ contravine bunelor intenții reciproce și limitează drastic accesul minorităților la educația în limba maternă.
"În consecință, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina și am contramandat și primirea președintelui Parlamentului, care se anunțase pentru sfârșitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Anularea unei vizite prezidențiale e un semnal extrem de puternic", a declarat Iohannis, conform Agerpres.
El a subliniat că legea educației adoptată în Ucraina contravine bunelor intenții reciproce.
"Într-adevăr, cu Legea educației. Am avut prevăzută o vizită în Ucraina pentru luna octombrie a acestui an, o vizită pe care am pregătit-o în mai multe runde de discuții cu președintele Poroșenko. Ultima rundă de discuții am avut-o cu ocazia întâlnirii NATO de la Bruxelles. Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluția din Parlamentul Ucrainei, care, fără să anunțe partenerii, și noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenții reciproce. Practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităților la educația în limba maternă. Pe noi ne doare în acest lucru. Avem foarte mulți români în Ucraina", a afirmat preşedintele.
"Această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit și întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuție", a adăugat șeful statului.
El a arătat că s-a întâlnit pe holurile ONU cu președintele Poroșenko, căruia i-a transmis opinia despre contramandarea vizitei.
"Normal că ne-am salutat și i-am spus pe scurt aceste lucruri. I-am spus direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe această lege a educației și că sunt neplăcut surprins de această evoluție, în condițiile în care domnia sa a avut o abordare, cel puțin față de mine, foarte deschisă, când vine vorba de românii din Ucraina. Am transmis această abordare pe care o am și pe căi diplomatice și iată și direct președintelui Poroșenko. Și-a continuat drumul destul de îngândurat și sper să reușim să avem o abordare care permite românilor din Ucraina, în perspectivă, să-și continue învățământul în limba română", a conchis Iohannis.
Ucraina, dezamagită de anularea vizitei lui Iohannis din cauza adoptării legii Educației
Noua lege ucraineană a educației introduce sistemul de 12 clase și extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educației, astfel ca în licee și facultăți să se predea doar în ucraineană, iar educația în limbile minorităților să fie disponibilă doar în grădinițe și școli primare, clasele I-IV., scrie Agerpres.
''Suntem decepționați de refuzul României de a purta un dialog între lideri și că sunt preferate declarațiile în scopuri de politică internă'', a declarat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Ministerului ucrainean de Externe.
AFP punctează faptul că președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna aceasta amânarea a două întâlniri oficiale cu lideri ucraineni — vizita sa oficială în Ucraina și primirea la București a președintelui parlamentului ucrainean—, pentru a transmite astfel ''un semnal puternic'' de protest față de noua lege ucraineană a educației.
Legea, adoptată la începutul lui septembrie de către parlamentul ucrainean, dar încă nepromulgată de către președintele Poroșenko, nemulțumește autoritățile române, bulgare și ungare, care au comunități puternice în Ucraina, legea fiind criticată de asemenea și de Rusia.
Guvernele de la Budapesta și Sofia i-au convocat pe ambasadorii ucraineni și au cerut Ucrainei ''să garanteze'' drepturile minorităților.
Însă guvernul de la Kiev invocă o problemă la nivelul cunoașterii limbii ucrainene în rândul unei părți a populației, îndeosebi cea din regiunile rusofone din estul și sudul țării, în contextul insurecției separatiste proruse, izbucnită în aprilie 2014.
''Suntem împotriva formării de mici teritorii în care majoritatea copiilor nu vorbesc limba statului și nu pot prin urmare să-și continue studiile în universități ucrainene'', a susținut ministrul ucrainean al educației, Lilia Grinevici.
Săptămâna trecută, Bulgaria, Grecia, România și Ungaria au făcut apel la autoritățile ucrainene, într-o scrisoare comună, să retragă legea în cauză.
Datele Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina arata ca, in prezent, in aceasta tara locuiesc peste 400.000 de etnici romani.
