Pe aceeași temă
Cum comentati performanta lui Calin Popescu Tariceanu dupa 4 ani in fruntea guvernului?
Tariceanu a avut sansa sa intre in istorie ca fiind cel care "a construit Romania". In nicio alta epoca statul nu a avut atatia bani disponibili pentru consolidarea infrastructurii (drumuri, scoli, spitale) sau pentru imbunatatirea serviciilor de baza neglijate decenii la rand. In schimb, mandatul sau a slabit si mai mult capacitatea statului de a rezolva pana si problemele minimale, de rutina. Dimpotriva, statul a fost din ce in ce mai politizat cu oficiali manipulati de ministri de slaba calitate care credeau ca detin intelepciunea lui Solomon. Tariceanu a fost complet absorbit de aceste manevre. A actionat fara mila impotriva oricarei institutii finantate din bani publici, dar care refuza sa danseze pe ritmul sau, dupa cum a aratat persecutarea Institutului Cultural Roman. Personaje ca Daniel Morar si Monica Macovei, onorate la nivel european pentru viziunea pe care au aratat-o in reformarea justitiei din Romania, sunt tratate ca niste raufacatori de Tariceanu si de presa fidela guvernului sau. Stilul sau perfect slefuit si echilibrat este doar una dintre multele fete ale unui haiduc balcanic obraznic. Dar unul care are prieteni in pozitii influente, precum liberalii britanici - baronesa Emma Nicholson sau Graham Watson. Acestia si-au delegitimat propriile partide, iar in Balcani liberalismul ramane doar o planta fragila, numai datorita oportunismului si rolului lor cinic pe care l-au jucat in politica statelor.
Iesirea Partidului Romania Mare din parlament semnifica o restrangere a ponderii electoratului nationalist extremist sau se datoreaza oboselii lui Corneliu Vadim Tudor, care nu mai poate fi o locomotiva politica pentru acest partid?
PRM s-a transformat intr-un fel de telenovela a carei intriga a devenit extrem de plictisitoare. Este evident ca viata in cadrul partidului lui Vadim Tudor a devenit de nesuportat pentru cei mai multi, cu exceptia unor persoane servile, precum Lucian Bolcas si Gheorghe Funar, de care Vadim Tudor avea nevoie pentru anumite misiuni. In schimb, revenirea populismului radical reprezinta un pericol real, atat timp cat alternativele politice traditionale sunt incapabile sa ofere viziune, in special pentru cei tineri. Sunt multi aceia ale caror credinte politice sunt extrem de schimbatoare (chiar volatile) si totodata exista multe personaje promovate in mass-media capabile sa utilizeze aceste oportunitati in directii nebanuite.
Lupta impotriva coruptiei va mai ramane pe agenda de prioritati a viitorului guvern, care are nevoie de sprijinul fie al PSD, fie al PNL, partide care nu s-au remarcat prin sustinerea luptei impotriva marii coruptii?
Perspectivele pentru o relansare a incercarii de a reforma justitia depind de PD-L mai mult decat de oricare alt partid. Vor insista Vasile Blaga si Adriean Videanu ca aceasta este o prioritate, in negocierile pe care le au cu celelalte partide mari? Oare li se va semnala traseistilor din PD-L ca nici macar pentru ei nu exista un loc in care sa se ascunda de justitie? Va incuraja PD-L Comisia Europeana sa extinda perioada de timp in care Romania este monitorizata, pe motiv ca ar putea relansa procesul de europenizare care s-a prabusit sub Tariceanu?
Anul 2009 va fi anul alegerilor prezidentiale. Mai are Traian Basescu un potential pozitiv, mai este el liderul politic capabil sa-i stranga in jurul sau pe cei care proiecteaza modernizarea Romaniei? Sau dreapta ar trebui sa-si pregateasca un alt candidat la presedintie?
Ca si in cazul predecesorilor sai, anii petrecuti la Cotroceni au erodat capitalul de leadership eficient al lui Traian Basescu. Exista ceva legat de aceasta pozitie care il impiedica pe acela care o ocupa sa inoveze, sa motiveze persoane capabile sa-l ajute, sa dezvolte o viziune asupra viitorului capabila sa mobilizeze fortele politice aliate si societatea in general. In mod cert, eforturile sale de a pune in prim-plan reforma justitiei si lupta impotriva coruptiei au intampinat o imensa opozitie in interiorul clasei politice. Dar Basescu ar fi putut sa joace o mana slaba cu mai multa agilitate. El are nevoie acum sa propuna o oferta coerenta de programe orientate spre schimbare, care sa recastige acel sfert din electorat, adica electoratul care nu s-a prezentat la vot si care este structural orientat spre reforme. Altfel, pentru a fi reales, el va trebui sa se reinventeze ca un politician care nu ameninta interesele grupurilor care domina politicul. Chiar si aceasta strategie s-ar putea sa nu functioneze din cauza gradului de ura acumulat in PSD si PNL fata de el.
A consemnat Armand Gosu
Traducere realizata de
Octavian Manea
