Pe aceeași temă
Beatrice Mahler a spus sâmbătă seară la Digi 24 că ținând cont că în noiembrie se înregistrau în jur de 1.000 de pacienți Covid-19 internați în secțiile de terapie intensivă și sub 100 de decese pe zi la 10.000 de cazuri raportate zilnic, iar în prezent sunt aproape 1.500 internați la ATI și numărul de decese se apropie uneori de 200 în 24 de ore, se poate deduce că numărul real de cazuri zilnic este mult mai mare: „Eu cred că sunt de patru ori mai multe decât cele raportate. Părerea mea e că da, sunt 20.000 de cazuri pe zi”.
De asemenea, întrebată ce concluzii a tras din discuţiile cu colegi din alte ţări, managerul spune că în alte ţări s-a testat mai mult, iar testarea a permis ca acel procent de cazuri critice sau cazuri care au necesitat spitalizare să fie mai mic. Datele care sunt publicate în acest moment indică, practic, că procentul de persoane cu forme moderate sau severe a rămas cam la fel în alte ţări.
„Dacă facem la noi procentul de persoane care sunt internate raportat la cazurile care sunt diagnosticate, lucrurile nu stau deloc bine, adică la noi procentul este mai mare”, a explicat Beatrice Mahler.
„Dacă ne uităm puţin la tipurile de tulpini care circulă în România, şi aici există o diversitate, pentru că într-adevăr avem tulpina britanică, dar avem mutaţii care sunt ale tulpinii britanice, plus că avem în circulaţie şi alte tulpini care ridică suspiciunea eficienţei vaccinului. Eu cred că este o combinaţie de tulpini care circulă, tulpini care creează o paletă diferită de simptome şi pe care nu avem cum să o evidenţiem fără secvenţiere genică la un nivel mult mai crescut sau măcar pentru cazurile acestea”, a explicat medicul.
Beatrice Mahler a afirmat şi că simptomele bolii COVID-19 s-au schimbat, iar acum medicii se confruntă cu cazuri mult mai dificile.
„S-a schimbat boala, din punctul meu de vedere. La cazurile care au forme de evoluţie severă – pentru că şi aici avem o parte din pacienţii care sunt infectaţi care au această evoluţie – ajung să dezvolte forme brutal de violente, cu necesar crescut de oxigen”, a declarat medicul la Digi24.
Ea a explicat diferenţa dintre actualele forme grave şi cele întâlnite la debutul pandemiei.
„Sunt foarte puţini pacienţi care au acest tip de evoluţie în momentul în care simptomatologia apare. Anul trecut aveam un tablou: debutul bolii, după 6-7 zile pacientul avea evoluţie către formă critică, acel procent de 5%. În acest moment avem o categorie de pacienţi care ajung să stea acasă până în ziua a 12-a, a 13-a, care au saturaţii normale la domiciliu şi care ajung la finalul perioadei, când le scade saturaţia şi se simt rău, să vină la spital şi care au nevoie de o concentraţie foarte mare de oxigen şi admisie extrem de rapidă spre o soluţie de ventilaţie. Şi sunt mulţi, avem între 8 şi 10 pacienţi pe care îi îngrijim pe secţie împreună cu medicul de terapie intensivă, situaţie pe care nu am avut-o anul trecut”, a relatat Beatrice Mahler.
Ea a adăugat că pacienţii fac şi complicaţii diferite faţă de cele întâlnite anul trecut.
„Sunt extrem de importante complicaţiile trombotice şi multiple. Anul trecut aveam insuficienţe renale, aveam insuficienţa respiratorie, dar complicaţiile trombotice nu erau atât de multe în secţie. Acum avem pacienţi care aparent au evoluţie bună, transmiţi familiei că merge bine, că în câteva zile s-ar putea să meargă acasă şi la un moment familia primeşte un telefon că a decedat şi nu înţelege ce se întâmplă. Aşa se întâmplă când pacientul face brusc un tromboembolism pumonar. Cu toate manevrele pe care încerci să le faci, moartea este iminentă”, a precizat medicul.
