Pe aceeași temă
Florian Bodog propune schimbarea din functie a a cinci directori executivi si a directorilor executivi adjuncti de sanatate publica din judetele Caras Severin, Hunedoara, Neamt, Prahova si Ilfov, in care rata de vaccinare este sub 50%. Ceilalti sefi de directii de sanatate publica din tara au primit un avertisment scris, potrivit unui comunicat al Ministerului Sanatatii.
Propunerea de schimbare a reprezentantilor DSP a fost prezentata premierului Mihai Tudose.
Obiectivul asumat de Romania privind acoperirea vaccinala impotriva rujeolei este de 95%, un nivel care asigura protectia deplina a populatiei impotriva situatiilor de epidemie.
"Dupa cum se poate constata din Raportul privind Programul National de Vaccinare, publicat astazi (miercuri) de Ministerul Sanatatii, un numar de 5 directii de sanatate publica nu au reusit sa isi indeplineasca misiunea legala. In cazurile semnalate, rata de vaccinare la nivel judetean este sub 50%, un nivel extrem de redus comparativ cu obiectivul asumat", se arata in comunicatul citat
32 de decese și 8.246 de îmbolnăviri
Potrivit raportului făcut public, miercuri seară, de MS, de la debutul epidemiei de rujeolă, din februarie anul trecut, şi până în prezent s-au înregistrat 32 de decese, iar numărul total de cazuri de îmbolnăviri este de 8.246, transmite News.ro.
Rujeola a afectat mai ales din judeţele din vestul ţării, respectiv Caraş-Severin, Arad şi Timiş, unde ”acoperirea vaccinală a fost printre cele mai reduse (puţin peste 50% din copiii eligibili au fost vaccinaţi cu două doze de vaccin ROR)”, precizează MS.
Ministrul Sănătăţii menţionează în raport că mortalitatea înregistrată este de patru cazuri la o mie de copii, ”mult peste cea cunoscută în literatura de specialitate, de 1-2 cazuri la o mie de copii”.
Cauzele izbucnirii epidemiei de rujeolă, care a cuprins aproape toată ţara, sunt legate de scăderea continuă a acoperirii vaccinare din ultimul deceniu şi care s-a accentuat în ultimii doi ani prin refuzul părinţilor de a-şi imuniza copii, dar şi pe fondul lipsei periodice a vaccinurilor.
Potrivit raportului, printre punctele slabe ale programului de vaccinare se numără lipsa de stocuri de vaccin pentru intervenţia în situaţii de epidemie, lipsa unui buget dedicat intervenţiei în situaţii de urgenţă, lipsa personalului antrenat pentru intervenţie, dar şi lipsa unei proceduri standard pentru intervenţiile de urgenţă, a unei evidenţe clare a copiilor eligibili la vaccinare şi a numărului de persoane înscrise la medicul de familie, precum şi capacitatea limitată de diagnostic microbiologic sau molecular.
Printre punctele slabe menţionate în raport se mai numără un management bicefal şi insuficient coordonat al programului naţional de vaccinare, personal insuficient pentru gestionarea PNV, cât şi vulnerabilitatea lanţului de depozitare şi distribuire al vaccinurilor.
”Ameninţările” care vizează programul de vaccinare au fost, printre altele, deficitul de informare, ”goana după audienţe/ senzaţional a unor canale de presă, care pot afecta educaţia pro-vaccinare prin difuzarea de informaţii false, părtinitoare” şi lipsa de comunicare sistematică între autorităţi centrale şi locale.
Pentru limitarea extinderii epidemiei de rujeolă, Ministerul Sănătăţii a demarat deja mai multe acţiuni pentru identificarea tuturor localităţilor cu populaţie la risc de îmbolnăvire, fiind vorba despre 2.277 de localităţi fără medic de familie, cu acoperire vaccinală sub 95%, populaţie de etnie rromă.
În raport se menţionează că pentru fiecare dintre localităţile unde există risc de îmbolnăvire au fost găsite spaţii pentru organizarea unor centre de vaccinare. Astfel, este vorba despre organizarea a 964 de centre de vaccinare în care vor fi 1.929 de medici şi 2.080 asistenţi medicali.
