Pe aceeași temă
Procurorul şef al DNA, Crin Bologa, a prezentat, joi, bilanţul activităţii instituţiei pentru anul 2020.
Întrebat despre mersul anchetelor din dosarele Tel Drum, în care este cercetat Liviu Dragnea şi Murfatlar, în care sunt vizaţi angajaţi ai statului pentru un prejudiciu de aproape 600 de milioane de lei noi, procurorul şef al DNA a explicat că în ambele dosare se lucrează ritmic.
Mai precis, Bologa a explicat că dosarul Tel Drum se află la acest moment la faza reascultării unor probe tehnice, respectiv înregistrările ambientale şi interceptările din acest dosar de către avocaţii celor cercetaţi.
Acesta spune că recent avocaţii unora dintre părţile din dosar au făcut cerere pentru această procedură ce a fost admisă de către procurorul de caz.
Referitor la traseul dosarului Murfatlar, caz cu un prejudiciu uriaş la bugetul de stat, 600 de milioane de lei noi, magistratul a explicat că nu poate preciza cu claritate dacă până la acest moment s-ar fi dispus o clasare în caz faţă de funcţionarii din dosar, dar că ştie cu claritate că dosarul este aproape de final urmând să primească o soluţie din partea procurorului de caz.
Dosarul Tel Drum
Este de amintit că în dosarul Tel Drum Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul Liviu Nicolae Dragnea, pentru următoarele infracțiuni, săvârșite în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman:
constituire a unui grup infracțional organizat,
două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul,
instigare la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în forma participației improprii.
În cauză s-a dispus punerea mișcare a acțiunii penale și față de alte persoane care la data faptelor erau funcționari în cadrul Consiliului județean Teleorman și față de administratori/reprezentanți ai firmei SC Tel Drum SA și ai altor societăți comerciale, pentru infracțiuni de constituirea unui grup infracțional organizat, folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, complicitate la abuz în serviciu și evaziune fiscală.
De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpata persoană juridică SC TEL DRUM SA, pentru următoarele infracțiuni:
constituire a unui grup infracțional organizat,
evaziune fiscală în formă continuată (10 acte materiale),
două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
Inculpatul Liviu Nicolae Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, ar fi inițiat un grup infracțional organizat din care ar fi făcut parte funcționari din administrația locală și persoane din mediul de afaceri. Grupul ar fi acționat în perioada 2001-2017 în scopul de a obține, în mod fraudulos, sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
Sub coordonarea și decizia inculpatului Liviu Nicolae Dragnea, în cadrul grupului, funcționarii publici ar fi acționat în interesul unor societăți private. Pentru funcționarea grupului ar fi fost necesară privatizarea SC Tel Drum SA, trecerea ei din proprietatea Consiliului Județean Teleorman, prin persoane interpuse, în patrimoniul lui Liviu Nicolae Dragnea, achiziționarea din fonduri publice a unui utilaj special de asfaltare și atribuirea, în mod discreționar, a contractelor de reabilitare a drumurilor din județ către Tel Drum SA.
SC Tel Drum SA ar fi fost principala societate comercială din grup, capitalizată masiv și folosită la obținerea contractelor de lucrări, pentru distribuirea capitalului către celelalte societăți comerciale și membrii grupului, pentru achiziționarea de bunuri mobile și imobile care sunt folosite de membrii grupului, pentru a transfera dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile către aceiași membri.
Unul dintre scopurile grupului ar fi fost ca firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a 55 km de drum județean din Teleorman, DJ 701, în valoare de 114.263.011 lei, dintre care suma de 13.772.603 euro provenea din fonduri europene.
În acest context, în calitate de reprezentant al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Nicolae Dragnea ar fi emis și semnat hotărâri și dispoziții, cu încălcarea legii, acte indispensabile pentru procedura de atribuire a contractului care, între altele, au inclus o condiție restrictivă ce avantaja SC Tel Drum SA. Cu ajutorul altor două persoane din grup ar fi folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false și inexacte. Ar fi fost falsificate și înlocuite date din proiectul tehnic, inclusiv prin inserarea unei condiții care îi asigura firmei Tel Drum câștigarea licitației. In plus, firma Tel Drum ar fi beneficiat și de date confidențiale ce au avantajat-o la obținerea contractului.
În mod similar, în calitate de reprezentant al Consiliului Județean Teleorman, inculpatul Liviu Nicolae Dragnea, ar fi făcut demersuri și ar fi contribuit astfel încât firma Tel Drum SA să câștige și contractul de reabilitare a peste 50 km din DJ 506, un alt drum județean din Teleorman, în valoare de 62.482.442 lei, dintre care suma de 6.930.138 euro provenea din fonduri europene.
În cursul procedurii de atribuire s-ar fi falsificat și înlocuit date, inclusiv prin introducerea condiției restrictive ce favoriza societatea Tel Drum, asigurându-i câștigarea licitației.
De asemenea, s-ar fi majorat artificial devizul lucrărilor aferente contractului de reabilitare a drumului.
Cu referire la cele două contracte de reabilitare drumuri județene din Teleorman, prejudiciul creat în dauna bugetului public ar fi de:
25.600.927 lei (diferența dintre prețul ofertat de Tel Drum SA și prețul cel mai mic ofertat) – contractul DJ 701,
5.742.872 lei (diferența dintre devizul real prevăzut în proiect și devizul modificat) – contractul DJ 506.
Prejudiciul creat bugetului public este de 31.343.799 lei, sumă ce constituie un beneficiu necuvenit pentru firma câștigătoare SC Tel Drum SA.
Dosarul Murfatlar
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus, în octombrrie 2016, punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 17 și 18 octombrie 2016, a următorilor inculpați: BUCURA CĂTĂLIN, IVĂNESCU GEORGE, ZLOTEA GHEORGHE, CÎRCIUMARU CONSTANTIN, toți asociați la societățile comerciale de producere și comercializare a băuturilor alcoolice implicate în activitatea infracțională, care și-au împărțit funcțiile de management, în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată, ca autori și/sau complici,
POPESCU GHEORGHE COSMIN, administratorul special al uneia dintre societățile comerciale implicate, după intrarea acesteia în insolvență,în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată,
VASILESCU CĂTĂLIN FLORIAN, administrator a două societăți comerciale, în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată,
SĂVOIU SORIN VASILE, director general al unei societăți cu activitate de cultivare a strugurilor, în prezent lichidată, în sarcina căruia s-au reținut infracțiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată,
LASCU CRISTIAN GEORGE, la data faptelor director al Direcției de politici și legislație în domeniile vamal și nefiscal din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, TĂNASE IRINA, la data faptelor șef al Direcției de Autorizări din cadrul Autorității Naționale a Vămilor (ANV), TOMA IOANA, la data faptelor director general al Direcției generale juridice din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ultimii trei menționați fiind funcționari publici în sarcina cărora s-au reținut infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În ordonanța procurorilor se arăta că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2010-2014, patru societăți cu activitate de producere și comercializare a băuturilor alcoolice, deținute sau controlate de Ivănescu George, Bucura Cătălin, Zlotea Gheorghe și de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos.
Cauzele producerii acestui prejudiciu, identificate în cauză, sunt:
- autorizarea, cu încălcarea dispozițiilor legale, a trei antrepozite fiscale de producție alcool și băuturi alcoolice deținute de societăți;
- sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor și a altor obligații fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive, care au mărit taxa deductibilă;
- îngăduința funcționarilor publici care nu au îndeplinit actele la care erau obligați și nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru a opri activitatea antrepozitelor, deși societățile au înregistrat lună de lună obligații fiscale restante, iar cuantumul acestora a crescut constant.
Astfel, în cazul a trei antrepozite fiscale de producție, Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice a încălcat legea în procedura de autorizare, prin adoptarea unor soluții de admitere a cererilor în alte condiții decât cele legale.
După autorizarea societăților ca antrepozite fiscale, funcționarii publici cu atribuții de serviciu în materie nu au îndeplinit actele la care erau obligați în virtutea acestora și astfel, timp de doi ani, autorizațiile nu au fost suspendate, deși lună de lună societățile comerciale în cauză au acumulat obligații fiscale restante, inclusiv accize și TVA.
Societățile comerciale vizate în prezenta cauză s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive care au avut ca scop mărirea cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibilă.
În temeiul deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare, societățile menționate au susținut ulterior că au de încasat bani de la bugetul de stat, astfel că împotriva lor să nu fie luate măsurile prevăzute de lege care să le oblige să plătească obligațiile fiscale restante.
Trei dintre societățile comerciale vizate de anchetă au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinși furnizori în scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă, astfel încât, printr-o eventuală compensare ori rambursare, această sumă să poată acoperi celelalte obligații fiscale pe care societățile le înregistrează din activitatea de producție a băuturilor alcoolice.
De exemplu, în perioada septembrie 2012-iunie 2014, una dintre societățile cu activitate de producere și comercializare băuturi alcoolice a înregistrat de la furnizorii săi facturi de avans în valoare de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro), plus TVA de 388.959.854 lei (aproximativ 86 milioane de euro).
Menționăm că suma de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro - totalul care rezultă din facturile emise de furnizorii artificiali ai societății respective) este atât de mare, încât ar putea fi comparată cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internațional în perioada 2012 – 2015 ori cu împrumutul contractat de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în 2011.
Deși la momentul intrării în insolvență (aprilie 2012), societatea respectivă nu înregistra, aparent, obligații restante către bugetul general consolidat, la data de 31.08.2014, conform unei adrese a finanțelor publice locale, respectiva societate figura cu obligații totale de plată la bugetul general consolidat, acumulate după deschiderea procedurii de insolvență, de 162.825.923 lei (aproximativ 36 milioane de euro).
În aceeași perioadă, o altă societate din cele vizate de anchetă a înregistrat în contabilitate facturi emise de furnizorii artificiali pentru o sumă totală de 1.702.851.601 lei (aproximativ 370 milioane de euro), din care 288.939.019 lei (aproximativ 65 milioane de euro) TVA.
Scopul pentru care și această societate a înregistrat facturile de avans în contabilitate a fost, ca și în cazul anterior, pe de o parte, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată și de la plata altor obligații fiscale restante, în special accize, iar, pe de altă parte, obținerea unor sume de bani de la bugetul general consolidat.
La momentul deschiderii procedurii insolvenței, în luna martie 2012, nici această societate nu avea în mod aparent datorii către bugetul general consolidat. Potrivit declarațiilor depuse de societate. Inspecțiile fiscale efectuate ulterior deschiderii procedurii insolvenței au arătat că societatea avea obligații fiscale provenite în principal din modul de calcul a taxei pe valoarea adăugată. La data de 07.10.2014, datoriile însumau 90.180.097 lei.
Toate cele trei societăți comerciale au solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și au susținut că, împotriva unei societăți aflate în insolvență, nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligațiile fiscale restante.
Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Inculpații IVĂNESCU GEORGE, BUCURA CĂTĂLIN, ZLOTEA GHEORGHE, CÎRCIUMARU CONSTANTIN, POPESCU GHEORGHE COSMIN, VASILESCU CĂTĂLIN FLORIAN, SĂVOIU SORIN VASILE, LASCU CRISTIAN GEORGE și TĂNASE IRINA urmează să fie prezentați la data de 18 octombrie 2016, la Curtea de Apel București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar inculpata TOMA IOANA cu propunere de arest la domiciliu.
În același dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de alte 40 de persoane.
În cauză, procurorii anticorupție au beneficiat de sprijinul Direcției Generale Antifraudă Fiscală.
Câteva zile mai târziu procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 20 octombrie 2016, față de inculpații:
JARDA ANA - la data faptelor, director în cadrul Direcției generale management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, membru al Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor (ședința 12.03.2010),
DIACONESCU DANIEL – la data faptelor, directorul general al Direcției generale de informații fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, membru al comisiei anterior menționate,
VIZOLI MARIANA – la data faptelor, director al Direcției de legislație în domeniul TVA din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, membru al comisiei anterior menționate,
BADEA CIPRIAN – la data faptelor, directorul general al Direcției generale juridice din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, vicepreședintele comisiei anterior menționate,
NEGRUȚIU MONICA - la data faptelor, directorul general al Direcției generale de reglementare a colectării creanțelor bugetare – ANAF și membru al membru al comisiei (ședința din 30.01.2012),
Toți funcționari publici, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
POTÎRNICHE CORNEL și POTÎRNICHE VIOREL, administratori a două societăți comerciale, în sarcina cărora s-au reținut infracțiuni de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2010-2014, patru societăți cu activitate de producere și comercializare a băuturilor alcoolice, deținute sau controlate de Ivănescu George, Bucura Cătălin, Zlotea Gheorghe și de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale. Activitatea infracțională s-a desfășurat în condițiile în care funcționarii publici din cadrul autorităților fiscale și vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligați prin atribuțiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos.
Cauzele producerii acestui prejudiciu, identificate în cauză, sunt:
- autorizarea, cu încălcarea dispozițiilor legale, a trei antrepozite fiscale de producție alcool și băuturi alcoolice deținute de societăți;
- sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor și a altor obligații fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive, care au mărit taxa deductibilă;
Cu referire la participarea penală a funcționarilor publici anterior menționați, facem precizarea că aceștia au făcut parte din Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. În cazul a două dintre antrepozitele fiscale de producere a băuturilor alcoolice, aceștia au încălcat legea în procedura de autorizare, prin adoptarea unor soluții de admitere a cererilor în alte condiții decât cele legale (ședințele din datele de 12.03.2010 și 30.01.2012).
Prin aceste demersuri, funcționarii publici au contribuit la crearea unui folos necuvenit în favoarea a două dintre cele patru societăți de producere și comercializare a băuturilor alcoolice vizate de anchetă, având și o contribuție la producerea prejudiciului în dauna bugetului de stat, determinat de activitățile celor două societăți.
