Pe aceeași temă
Justiția a respins definitiv înregistrarea partidului Mișcarea Populară, condus de fostul președinte. Curtea de Apel București a respins, vineri, cererea depusă de Traian Băsescu pentru acordarea personalității juridice și înregistrarea Miscării Populare în registrul partidelor politice.
Inițial, Tribunalul București a acceptat cererea, în 15 Decembrie 2015. Ulterior, Parchetul Tribunalului București a făcut apel, iar vineri magistrații CAB au decis să admită apelul procurorilor, respingând înregistrarea partidului, transmit agențiile de știri.
Decizia nu a fost luată cu unanimitate. Cei doi judecători ai completului de la Curtea de Apel București au avut opinii contrare, în sensul că unul dintre magistrați a susținut respingerea apelului Parchetului ca nefondat. În această situație a fost introdus un al treilea magistrat în complet, iar decizia finală a fost luată cu 2 la 1. Decizia e definitivă.
Fostul președinte Traian Băsescu s-a înscris în Partidul Mișcarea Populară în 9 Octombrie 2015 si a propus schimbarea denumirii formațiuni în “Mișcarea Populară”.
“Cu surprindere, am aflat că înregistrarea Mişcării Populare a fost respinsă la solicitarea procurorilor. Este fără precedent ca procurorii să facă o contestaţie la înregistrarea unui partid. Mai mult, judecătorii CAB au admis contestaţia în complet de divergenţă, deşi zilnic sunt înfiinţate noi partide. Trebuie să respectăm decizia.
O fi consecinţa faptului că "Secta Securităţii Naţionale" a stabilit că, în România, trebuie să existe doar două partide mari, controlabile? V-aţi încurcat, băieţi, vom candida la locale sub numele PMP şi cu simbol mărul. PMP, refaceţi listele de semnături pentru candidaţi!”, a scris fostul președinte pe Facebook.
Motivul ar fi acela că denumirea şi sigla partidului sunt asemănătoare cu cele ale Fundaţiei Mişcarea Populară, astfel încât există riscul de a crea confuzie în rândul electoratului, arata Romania Libera.
Conform sursei citate, Basescu a mai declarat că va face plângere la CEDO pentru „implicarea abuzivă a statului în înregistrarea unui partid“, deoarece decizia CAB ar fi contrară deciziilor CEDO care recomandă o minimă implicare a statului în aprobarea funcţionării structurilor asociative.
