Bulai (USR), despre dosarul Revoluției: Soluția e un tribunal popular ca în Africa de Sud - VIDEO

Dora Vulcan | 30.11.2019

Iulian Bulai, deputat USR, este sceptic cu privire la rolul Justiției în dosarul Revoluției. El spune că soluția este un tribunal popular, ca în Africa de Sud.

Pe aceeași temă


”Eu nu am încredere că Justiția, în momentul de față, mai poate face ceva. Soluția în momentul de față este să aplicăm o metodă care s-a aplicat în Africa de Sud imediat după Apartheid și a fost un tribunal public popular al adevărului și dreptății”, a declarat Iulian Bulai.


Declarația deputatului USR:

***

Vineri, a început procesul Revoluției în care au fost citați 5.000 de martori

Vineri a fost primul termen, la Curtea Supremă, în cameră preliminară, în dosarul Revoluției în care fostul președinte Ion Iliescu și fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu sunt acuzați de infracțiuni contra umanității.

Au fost prezenți oameni din toată ţara, atâta participanţi la Revoluţie, cât şi familii ale celor morţi în decembrie 1989. Printre cei veniţi s-au aflat multe persoane în vârstă, care se deplasează greu, printre care și un bărbat în scaun cu rotile.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, politician acuzat de infracţiuni împotriva umanităţii, a lipsit vineri de la primul termen în camera preliminară din dosarul „Revoluţiei”. Acesta nu s-a prezentat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) ci şi-a trimis doar avocatul, pe Adrian Georgescu.

"Nu vine, pentru că este reprezentat. Suntem într-o procedură care nu presupune în mod obligatoriu prezenţa. Ne aflăm în camera preliminară. Haideţi să vedem dacă după procedura de cameră preliminară va începe judecata", a declarat Georgescu, citat de Agerpres.

Avocatul lui Ion Iliescu a declarat că a depus la dosar mai multe excepţii, prin care solicită restituirea dosarului la Parchet, pentru refacerea urmăririi penale.

"Nu e niciun fel de secret. Ele au fost depuse la dosar (excepţiile - n.r.). Invocăm atât neregularitatea actului de sesizare în raport cu descrierea faptelor, cât şi nelegală administrarea unora dintre mijloacele de probă. Cerem restituirea dosarului la urmărire penală", a explicat Georgescu.

Potrivit acestui, fapta lui Ion Iliescu, aşa cum este descrisă în dosar, nu ar respecta standardele unei fapte în materie penală, iar la dosar sunt multe controverse.

La termenul de vineri al procesului, vor fi analizate cererile şi excepţiile ridicate de inculpaţi, dar şi de către părţile civile şi Asociaţia 21 Decembrie 1989, în cameră preliminară.

Pentru acest proces au fost emise citații pentru 5.000 de persoane, motiv pentru care Curtea Supremă a luat o serie de măsuri menite a eficientiza accesul acestora la instanță.

"Având în vedere că, la data de 29 noiembrie 2019, pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se află dosarul nr.1045/1/2019/a1, în care au fost emise citaţii pentru aproximativ 5.000 de persoane, în vederea asigurării desfăşurării activităţii în bune condiţii şi păstrării ordinii la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aducem la cunoştinţa publicului următoarele măsuri:
- vineri, 29 noiembrie 2019, Arhiva Secţiei I civile, Arhiva Secţiei a II-a civile şi Arhiva Completurilor de 5 judecători nu vor desfăşura program cu publicul;
- Registratura generală şi Arhiva Secţiei penale vor desfăşura program cu publicul conform orarului afişat;
- accesul publicului în incinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru dosarul nr.1045/1/2019/a1, va fi permis începând cu ora 7.30", a anunțat Înalta Curte.

De asemenea, pentru a face faţă fluxului de persoane, conducerea Instanţei supreme a decis amplasarea, în holul principal al instanţei, a unor boxe, pentru ca oamenii să audă atunci când sunt strigaţi să se prezinte în faţa judecătorului, transmite G4media.

De asemenea, la faţa locului sunt prezenţi mulţi jandarmi şi poliţişti pentru a asigura ordinea.

***

Pe 8 aprilie 2019, procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii.

Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii.

Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc..

În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arată procurorii.

Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă,. contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii.

Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

De asemenea, Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.

În schimb, anchetatorii au clasat dosarul cu privire la acuzațiile aduse dictatorului Nicolae Ceauşescu, fostului premier Petre Roman, fostului ministru al Apărării Victor Atanasie Stănculescu şi lui Silviu Brucan, Iulian Vlad, Tudor Postelnicu, Vasile Milea, Nicolae Militaru. Clasarea a fost motivată ori de decesul unora dintre cei cercetați, ori pentru că nu există probe concludente sau pentru că ar fi existat autoritate de lucru judecat.

Astfel, cu privire la conduitele lui Petre Roman, Teodor Brateş şi Ioan Toma - fost ministru al Tineretului s-a dispus clasarea deoarece "în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.

Curtea Supremă a respins cererea de redeschidere a dosarului Revoluției pentru Petre Roman

Curtea Supremă a respins cererea procurorului general de redeschidere a dosarului Revoluției în care procurorii militari au dispus clasarea anchetei împotriva lui Petre Roman și Teodor Brateș.

Procurorul general Bogdan Licu a infirmat, pe 21 octombrie, soluțiile de clasare date în dosarul Revoluției din 1989 pe numele lui Petre Roman și a lui Teodor Brateș și a cerut Curții Supreme să permită reluarea cercetărilor.

Procurorul general Bogdan Licu spune că s-a sesizat din oficiu împotriva soluțiilor de clasare date de procurorii militari în dosarul Revoluției din 1989 împotriva lui Petre Roman și a lui Teodor Brateș și că constatat că procurorii militari nu au făcut acte de urmărire penală care să stabilească corect situația de fapt cu privire la evenimentele care fac obiectul dosarului.

Din aceste motive, Licu a dispus infirmarea soluției de clasare împotriva lui Petre Roman - fost membru al Consiliului Frontului Salvării naționale și apoi premier al României și împotriva lui Teodor Brateș - fost redactor șef al Televiziunii Române, pentru infracțiunile de crime împotriva umanității și redeschiderea urmăririi penale împotriva celor doi.

”Prin ordonanța nr.2556/C/2019 din 21 octombrie 2019 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma examinării din oficiu a soluțiilor de clasare dispuse la punctul 2 al Rechizitoriului nr.11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare, constatându-se că procurorii militari nu au respectat dispozițiile Ordonanței nr. 692/C2/2016 din 5 aprilie 2016 a prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și nici pe cele ale încheierii nr. 469 din 13 iunie 2016 dată de judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.1483/1/2016, astfel că în cauză nu s-au efectuat actele de urmărire penală care să stabilească corect situația de fapt cu privire la evenimentele ce fac obiectul dosarului intitulat generic ,,Revoluția română din decembrie 1989”, s-a dispus infirmarea, ca netemeinice, a soluțiilor de clasare dispuse față de numiții Roman Petre – fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale și prim-ministru al Guvernului României şi Brateș Teodor – fost redactor-șef la Televiziunea Română, cu privire la infracțiunile contra umanității, prevăzute de art. 439 alin.(1) lit. a),g),i) și k) din Codul penal și redeschiderea urmăririi penale în cauză”, se arată în comunicatul Parchetului General.

De asemenea, procurorul general a dispus și ”infirmarea, ca nelegală și netemeinică, a soluției de clasare dispusă cu privire la infracţiunile de: omor, prevăzută de art.188 din Codul penal, omor calificat, prevăzută de art.189 lit.a) şi f) din Codul penal, genocid, prevăzută de art. 438 alin.(1) lit. a) şi b) şi alin.(2) din Codul penal, infracţiuni de război contra operaţiunilor umanitare şi emblemelor, prevăzută de art.442 alin.(1) lit.b) din Codul penal, utilizarea de metode interzise în operaţiunile de luptă, prevăzută de art.443 alin(1) lit.b) şi c) din Codul penal, şi art.445 din Codul penal, toate cu aplicarea art.5 şi 38 din Codul Penal şi redeschiderea urmăririi penale în cauză”.

Totodată, a fost infirmată, ca nelegală și netemeinică, soluția de clasare dată cu privire la plângerile formulate de 672 de persoane având ca obiect săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prevăzute de art.439 alin.(1) lit.a), g), i) şi k) din Codul Penal şi redeschiderea urmăririi penale în cauză;
În temeiul art.335 alin.(1) şi (4) teza I Cod procedură penală, redeschiderea urmăririi penale se supune confirmării jucătorului de cameră preliminară.

Faţă de faptul că în cauză s-a început urmărirea penală faţă de Roman Petre, care, la data evenimentelor, avea calitatea de membru al Guvernului (prim-ministru) urmează ca, în temeiul dispoziţiilor art.40 alin.(1) Cod procedură penală, dosarul să fie trimis de îndată judecătorului de cameră preliminară al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Teodor Brateș, fost redactor-şef adjunct al programului Actualităţi din TVR în zilele Revoluției din 1989, este cel care, a coordonat, în perioada 22 - 24 decembrie 1989, transmisia Revoluţiei din studiourile TVR. Brateș va rămâne în istoria presei românești ca portavoce a diversiunilor în urma cărora a fost preluată puterea, confiscând astfel revoluția. Brateș a lansat din studioul televiziunii române, singura care emitea la acel moment, anunțul despre existenţa teroriştilor sau faptul că apa este otrăvită, validând astfel crimele comise la revoluție și regimul nou instaurat.

Pentru aceste fapte, Brateș a fost inițial pus sub urmărire penală sub acuzația de infracţiuni contra umanităţii, pentru că nu există o infracțiune care să sancționeze manipularea informației. Conform procurorilor, Brateş a fost „principalul factor de diseminare a ştirilor false, cu caracter diversionist, în acest fel contribuind într-o foarte mare măsură la instalarea psihozei teroriste care a afectat profund întreaga populaţiei a României (militari şi civili)”.




Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22