Pe aceeași temă
Proiectul a fost respins în aceeași zi, cu majoritate de voturi, de deputații din comisiile reunite juridice, de administrație publică și pentru drepturile omului. Au votat în favoarea proiectului numai deputații UDMR — 21. Proiectul a fost respins de 256 de deputați, iar patru s-au abținut, transmite Agerpres.
Proiectul de lege prevede că în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor, și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte.
Inițiatorii au dorit, între altele, reglementarea clară și predictibilă a subiecților de drept care au obligația de a asigura folosirea limbii materne și scăderea pragului de la 20% la 10% al numărului persoanelor aparținând minorității naționale din totalul populației unității administrativ-teritoriale, cu introducerea unui prag alternativ exprimat prin numărul persoanelor aparținând minorităților naționale din totalul populației care să reflecte exprimarea 'număr semnificativ/substanțial de cetățeni aparținând minorității naționale din Constituția României, dar și din tratatele internaționale'.
Liderul deputaților UDMR, Attila Korodi, a susținut în plen că proiectul de lege "nu face altceva decât să aplice recomandarea Comitetului miniștrilor ai Consiliului Europei din 2012". "Este important să arătăm în 2017 că România știe să-și asume identitatea europeană, că este deschisă oricăror soluții care aduc minoritățile naționale mai aproape de țara în care trăiesc", a susținut el care a cerut plenului adoptarea proiectului.
Deputatul PNL Florin Roman a arătat că România respectă în integralitate Convenția cadru privind protecție minorităților naționale. "Documentul des invocat de liderii UDMR pentru completarea și modificarea Legii 2015—2001 nu conține niciun paragraf referitor la scăderea pragului pentru minorități, nu se referă la steaguri pe criterii etnice și inscripții bilingve. Toate prevederile Convenției sunt respectate în România în localitățile unde populația de etnie maghiara depășește 20 % din totalul populației și respectă și articolul 120 din Constituție. Recomandările comitetului de experți către comitetul de miniștri la care faceți referire datează din 2008, iar acele recomandări sunt preluate in 2012, de atunci foarte multe lucruri sau schimbat în bine pentru tot ceea ce înseamnă minorități naționale în România. România este un exemplu de bune practici în domeniul respectării drepturilor minorităților și trebuie să fim mândri cu acest lucru", a spus liberalul.
El a adăugat că prezența constantă la guvernare a UDMR este cel mai bun exemplu de bune practici în ceea ce privește minoritățile naționale și a opinat că un astfel de proiect nu este oportun și atinge sensibilități istorice care nu pot fi depășite dacă sunt tratate cu intoleranță și "hăhăit". ""Anul centenar este un an de doliu. Îi reamintesc colegului de la UDMR că ati jurat să respectați Constituția României și atunci probabil lucrurile vor fi mai ușor de înțeles. (...) Procentul de 20 % este in concordanță cu prevederile articolului 7 din Legea 282 pe 2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare adoptata la Strasbourg", a spus Roman, care a anunțat că votul PNL este unul împotriva proiectului de lege.
Deputatul PMP Emil Pașcanu a susținut că "cei de la UDMR au interpretat întotdeauna într-o cheie originală Carta europeană a limbilor minorităților, și o fac și de această dată prin acest proiect". "Astăzi în România ne pregătim pentru pace înarmându-ne până în dinți. Tot așa ne pregătim să conviețuim împreună, să îndreptăm România într-o zonă a prosperității și concordiei relațiilor interetnice, unde suntem model european, dar cât se poate de separați. și nu scap niciun prilej UDMR să aibă inițative legislative cu caracter separatist de neînțeles. (...) Proiectul ar consfinți pe lângă oficializarea limbii maghiare în administrație și oficializarea unui nou drapel național — cel al ținutului secuiesc, care ar deveni reprezentativ", a spus Pașcanu.
Deputatul UDMR Marton Arpad a susținut că recomandarea adoptată de Comitetul de miniștri în 2012 le recomandă autorităților române, între altele, reconsiderarea pragurilor instituite în ceea ce privește folosirea oficială a limbilor minoritare în administrație. "Deci reconsiderarea", a accentuat el. "Noi credem ca este corect sa venim cu această inițiativă, pentru că, la 100 de ani de la Declarația de la Alba Iulia, ar fi bine sa se respecte întocmai toată declarația inclusiv cea referitoare la minorităților naționale, deci ar fi timpul ca la anul aniversar să avem o astfel de legislație pusă de acord cu Declarația de la Alba Iulia, fapt pe care noi îl vom sărbători cu cel mai mare drag", a susținut Arpad.
Minoritățile naționale nu susțin proiectul UDMR, pe care îl consideră unul inutil, mai ales din perspectiva unor drepturi care sunt deja acordate de statul român, a anunțat în plenul Camerei deputatul Mariana Popescu.
"Am votat ieri în cadrul grupului parlamentar în unanimitate — grupul minorităților naționale nu susține acest proiect, Pentru noi România este un model de bune practici și în acest sens am vrea sa mulțumim statului și guvernului pentru drepturile de care ne bucurăm", a spus Mariana Popescu în aplauzele sălii.
Deputatul USR Cristian Seidler a afirmat că ultimul lucru de care Parlamentul are nevoie îl reprezintă discursurile inflamatorii pe linia drepturilor minorităților naționale. "Ne-ar plăcea să votăm pentru acest proiect, în beneficiul minorităților naționale. (...) Totuși, includerea în acest proiect de lege a unor praguri alternative care duc spre 2% în realitate face măsura, dincolo de caracterul său etnic, să devină nefezabil din perspectiva administrativă și financiară. În plus, chiar Consiliul legislativ atenționează în avizul său că legea cuprinde aspecte care ar putea fi considerate neconstituționale. Totuși satele nu sunt unități administrativ teritoriale în sensul legii române", a argumentat deputatul în opinia căruia un astfel de proiect ar trebui votat printr-un larg consens parlamentar.
