Pe aceeași temă
Pe de altă parte, experţii în drepturile minorităţilor afirmă că o astfel de idee, pe lângă faptul că este inutilă, nu face decât să alimenteze ura faţă de anumite grupuri culturale, scrie Adevărul într-o sinteză magistral documentată asupra subiectului.
Mai exact, dacă legea va trece, vor fi interzise în instituţiile de învăţământ burka, niqabul sau alte veşminte folosite pentru acoperirea feţei în scop cultural (religios sau etnic) sau din alte motive, cu excepţia celor de natură medicală. Iar cine nu se va conforma acestor reguli nu va avea accesul liber în şcoli sau în universităţi.
De asemenea, persoana în cauză ar putea să fie amendată cu sume de până în 50.000 de lei, se mai arată în proiectul semnat de 26 de parlamentari din PMP (printre care şi Traian Băsescu), ALDE şi PNL.
Specialista în studii islamice Alina Isak Alak afirmă că iniţiativa este inutilă, întrucât sunt foarte puţine femei în România care poartă asemenea acoperăminte.
Mai mult, justificarea măsurii prin asocierea islamului, implicit veşmintelor specifice, cu terorismul nu face decât să încurajeze ura faţă de adepţii acestei religii.
„Sunt doar trei-patru femei musulmane care poartă temporar niqab în instituţiile de învăţământ din România. Prin urmare, mi pare o lege inutilă şi jenantă.“
Fatma Yilmaz, doctorandă care studiază despre femeile musulmane din Europa, spune că din datele pe care le-a solicitat de la Ministerul Afacerilor Interne (pentru una dintre cercetările ei) relevă că nu există nicio persoană care să aibă faţa acoperită şi care să fi solicitat eliberarea unui buletin sau a altor documente.
„Nici Poliţia de la Imigrări nu a întâlnit vreodată o femeie care să poarte burka. Chiar nu înţeleg scopul măsurii şi motivarea ei folosind ca argument «prevenirea terorismului». Tu, ca legiuitor, foloseşti termenul «terorism», care nu doar că este jignitor sau defăimător, este un cuvânt care răscoleşte o lume întreagă. Iar dacă este asociat cu un veşmânt care acoperă chipul, se face clar referire la o anumită minoritate şi-anume: femeile musulmane. Ele sunt singurele cunoscute la modul grosso modo ca purtând o vestimentaţie acoperitoare pentru întregul corp, uneori şi pentru faţă. În aceste condiţii, ce să înţeleagă femeile musulmane care poartă astfel de veşminte în afară de faptul că sunt percepute ca fiind teroriste!?"
Fatma Yilmaz consideră că acest fenomen este cauzat de climatul socio-politic din Europa: ,,vorbim de un efect pervers al politicilor implementate în alte ţări europene“.
La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) Csaba Asztalos crede că asocierea vălului islamic cu terorismul este o dovadă de hatespeech la adresa unei culturi minoritare în România.
„O persoană dacă poartă văl islamic nu înseamnă că este şi teroristă sau că reprezintă orice alt fel de pericol pentru oamenii din jur. Nu trebuie să stigmatizăm milioane de oameni care aparţin unei anumite culturi din cauza unor acţiuni singulare“, atrage atenţia Asztalos.
*Discuţiile despre acoperămintele pe care le poartă femeile musulmane s-au reaprins în spaţiul public în octombrie- când s-a petrecut un incident într-o instituţie de învăţământ. Mai exact, un profesor al Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Universitatea Bucureşti, Florin Diaconu, i-a spus unei studente cu hijab (veşmânt care acoperă doar părul) că preferă ca, la cursurile sale, fetele de confesiune musulmană să nu poarte văl.
,,Mi se pare firesc ca religia şi simbolurile religioase de orice fel – subliniez, de orice fel – să-şi aibă locul lor, dar nu în instituţiile de stat", se justifica profesorul pe blogul său.
Printre ţările în care este interzisă purtarea veşmintelor care acoperă faţa în spaţiile publice se află: Canada (regiunea Quebec), Austria, Belgia, Franţa, Germania, Elveţia şi Bulgaria ( în instituţiile administrative, culturale, şi educaţionale).
Cât despre impactul măsurii, cel puţin în Franţa (prima ţară din Europa de Vest care a interzis burka- în 2011), aceasta nu a făcut decât să adâncească barierele între apartenenţii culturii occidentale şi cei ai religiei islamice, după cum explică sociologul Agnes De Feo.
La rândul său, sociologul Barbu Mateescu spune că în cazul României iniţiativa este o încercare destul de întârziată şi mimetică, în sensul că se vrea copierea unor poziţionări solide din Europa de Vest.
,,Totuşi în acele state (de exemplu la Germania sau Franţa), sunt comunităţi mult mai mari de musulmani, prin urmare aplicarea unor asemenea măsuri are mai mult sens. Pe când în România, în afară de comunitatea istorică din zona Dobrogei (care este una foarte calmă, niciodată ieşind în atenţia presei prin acţiuni violente sau acţiuni de terorism), nu avem alte comunităţi într-atât de mari“, a explicat Mateescu.
Politicienii încearcă să profite de sentimentele naţionaliste
Acesta a subliniat că proiectul nu reprezintă decât o încercare a unor politicieni de a influenţa o parte din electorat cu propriile idei naţionaliste şi xenofobe.
„Aproape toţi politicienii de prim-rang se comportă de parcă în 2014 ar fi câştigat Victor Ponta alegerile prezidenţiale la o diferenţă imensă.
Asupra lor, începând cu Traian Băsescu şi până la PSD, PNL sau ALDE , există anumite presiuni venite de pe urma schimbării dinamicii internaţionale în tehnologie şi în economie, cât şi din partea Uniunii Europene, care vine cu multe cerinţe şi reglementări pe care ei trebuie să le respecte. Ori în aceste condiţii, politicienii de la noi au dezvoltat şi internalizat natural un sentiment de naţionalism. Sentiment pe care îl fructifică, prin astfel de măsuri precum interzicerea vălului islamic, şi în cadrul acestui gigantic bazin de cetăţeni tradiţionalişti şi conservatori din România. Este un grup destul de bine delimitat, reprezentând aproximativ între 20-25% din populaţia ţării.“
Mateescu a mai evidenţiat faptul că de-a lungul anilor anumiţi politicieni au manifestat în repetate rânduri un discurs antimusulmani.
Câteva dintre cele mai recente evenimente/contexte care au iscat declaraţii într-o astfel de notă sunt:
- venirea refugiaţilor şi imigranţilor din ţările aflate în stare de război sau de conflict (Siria, Irak, Libia, Sudan, Afganistan etc.) în Uniunea Europeană;
- planul de construire a celei mai mari moschei din Europa la Bucureşti;
- nominalizarea lui Sevil Shhaideh.ca premier.
„Sunt ţări în care este afectată însăşi fibra creştină a popoarelor“
Iarna trecută, fostul şef al statului, Traian Băsescu, susţinea că atitudinea Uniunii Europene faţă de problema imigraţiei ar trebui să fie una „dură”, întrebându-se retoric dacă musulmanii care caută azil în Europa nu au de apărat ţările din care provin.
„Nu scrie în niciun tratat al Uniunii Europene că trebuie să primesc refugiaţi de peste tot de unde-s războaie. Aş mai întreba un lucru: fraţii ăştia musulmani care năvălesc cu hoardele în Europa nu au şi ei de apărat ţara lor, patria lor acolo?”.
Totodată, el avertiza că promovarea în continuare a corectitudinii politice riscă să creeze reacţii adverse printre popoarele europene, existând deja precedente în Marea Britanie şi Statele Unite.
În aceeaşi perioadă, preşedintele PMP declara că sporul negativ al populaţiei ţării este o „mare îngrijorare” şi că dacă nu se inversează curba natalităţii, România riscă plafonarea economică sau va fi nevoită să importe asiatici sau musulmani.
„ Numai că noi am văzut experienţa statelor care au făcut acest lucru. Franţa, Germania, Italia, Olanda, Belgia sunt ţări în care este afectată însăşi fibra creştină a popoarelor. Ori pentru noi devine extrem de important să găsim soluţii ca familiile să aibă copii”, spunea Băsescu.
În plus, acesta a subliniat că realizarea unui centru de studiu pentru tinerii musulmani, care să fie situat lângă respectivul templu de cult, reprezintă un risc enorm pentru România.
,,Nu există risc mai mare decât să aduci studenţi musulmani în ţară", declara fostul preşedinte, la o întrunire a PMP-ului.
„Nu voi autoriza moscheea lui Ponta. Să vă dau un răspuns, eu nu m-am operat în Turcia, ca Victor Ponta. Pe de altă parte, un primar general trebuie să acţioneze în numele cetăţenilor Municipiului Bucureşti. Iar eu ştiu cu precizie că acest proiect nu este sprijinit de cetăţenii lui. Şi ca un comentariu: nu poţi astăzi, când vezi ce se întâmplă în toată Europa, să susţii un astfel de proiect”, afirma şi preşedintele PNL-ului Ludovic Orban, pe atunci candidat la Primăria Capitalei.
Împotriva construirii moscheei au avut loc şi câteva manifestaţii, conduse de Cătălin Berenghi, fost luptător în Legiunea Străină.
Iniţial, au fost îngropaţi nişte porci pe terenul unde urmează să fie demarată construcţia pentru ca pământul să devină ,,pângărit" în viziunea musulmanilor, având în vedere că ei nu consumă carne de porc.
Ulterior, a avut loc un protest unde au participat zeci de persoane care au amplasat cruci sfinţite în tot Bucureştiul.
PSD, Islamofobia şi Becali
Unul dintre membrii PSD-ului a asimilat ,,discursul plin de ură" al unui opozant cu ,,discursul din islam".
În februarie, după ce viceprimarul Sibiului (membru PNL) Răzvan Pop a criticat PSD-ul, afirmând că împotriva acestuia trebuie luptat cu ,,ură", un consilier PSD, Ioan Stroie, i-a răspuns că locul lui ,,se găseşte în partea ailaltă, la musulmani, unde se practică astfel de declaraţii”.
Acesta a fost şi motivul pentru care i-a cerut demisia viceprimarului.
În urmă cu un an, nominalizarea lui Sevil Shhaideh în funcţia de premier al României a stârnit numeroase controverse în spaţiul public la nivelul întregii ţări. Una dintre criticile aduse lui Shhaideh a fost că este de confesiune musulmană, cea mai vehementă declaraţie aparţinându-i lui Gigi Becali: ,,Vreţi femeie musulmană prim-ministru? Vai de capul nostru! Aduceţi Coranul în biserica ţării? Credeţi că ne mai rabdă Dumnezeu aşa mult? O să vedeţi voi!”, declara patronul Stelei la Antena 3.
articolul integral, în Adevărul
