Pe aceeași temă
Afirmatia ca Augustin Lazar a fost un „tortionar" in perioada comunista este falsa, subliniaza Madalin Hodor, cercetator in cadrul Directiei de Investigatii a CNSAS, contrazicand cu documente toata campania dusa de PSD si Antena3 impotriva procurorului general cu scopul de a-i reduce sansele la un nou mandat.
Campania declanșată de Antena 3 a cuprins si alte oficine ale PSD, precum România TV, Cotidianul, evenimentul zilei si altele asemenea survine pe fondul depunerii candidaturii a lui Augustin lazăr pentru încă un mandat de procuror general.
Acuzațiile aduse de Antena 3, preluate de întregul activ de partid și de stat al PSD, inclusiv de Tăriceanu, se referă la respingerea a două cereri de eliberare condiționate depuse de deținutul politic Iulius Filip de către o comisie din randul căreia facea parte si tânărul procuror Augustin Lazăr.
Madalin Hodor, cercetator la CNSAS, explica intr-o postare pe Facebook ca acel Lazar pe care Iulius Filip il numeste „tortionar” intr-un material video difuzat de Antena3 este lt. col. Gheorghe Lazar, nu Augustin Lazar, lucru confirmat si de „decizia definitiva de politie politica a lt. col. Lazar Gheorghe, seful biroului CI (contrainformații – denumire consacrată pentru un post de securist in armata, militie - n.r.) al Penitenciarului Aiud, publicata in Monitorul Oficial".
„Domnul Iulius Filip a primit in 2015 numele lui si al altor ofiteri de Securitate care l-au urmarit si torturat in urma cererii depuse la CNSAS. Despre acest Lazar si nu despre Augustin Lazar vorbea domnul Filip. Afirmatia ca Augustin Lazar a fost un tortionar» este falsa.
Domnia sa a condus comisia de eliberari si nu avea cum sa actioneze direct ca «tortionar» asupra lui Iulius Filip. Cel care a facut-o era lt. col. Lazar Gheorghe", a mai scris Madalin Hodor pe Facebook.
Cunoscut pentru dezvaluirile sale, Madalin Hodor subliniaza ca este binevenita o discutie despre colaborarea procurorilor cu Securitatea si regimul comunist, dar ea "nu poate fi facuta in contextul unor campanii mediatice care amesteca minciuna si manipularea in scopuri strict politice cu adevarul si cu problema delicata a mostenirii comuniste".
Reactia lui Augustin Lazăr
Procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, respinge acuzatiile care i s-au adus, marti, ca ar fi facut politie politica si sustine ca atacurile din ultimele zile vizeaza decredibilizarea sa si destabilizarea Ministerului Public.
"Resping categoric afirmatiile nefondate lansate in spatiul public, in cursul zilei de azi, de catre anumite persoane interesate, potrivit carora as fi facut politie politica", se arata in comunicatul emis de Biroul de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ).
In sustinerea declaratiei sale, Augustin Lazar invoca adeverintele emise pe numele sau de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.
"Aceasta dezinformare este contrazisa de adeverintele Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice ce pot fi consultate pe site-ul acestei institutii si in care se precizeaza ca nu exista documente din care sa rezulte calitatea mea de lucrator sau de colaborator al securitatii", spune Augustin Lazar.
Procurorul general considera ca atacurile din ultimele zile vin in contextul candidaturii sale pentru un nou mandat si vizeaza atat decredibilizarea sa, cat si destabilizarea Ministerului Public.
"Fata de cele expuse anterior, apreciez ca atacurile concertate din ultimele zile la adresa mea, in contextul derularii procedurii de desemnare a viitorului procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie urmaresc atat decredibilizarea mea in calitate de procuror general cat si destabilizarea Ministerului Public", sustine Augustin Lazar.
El face precizari si despre acuzatiile aduse in ultimele zile ca ar fi luat decizii in privinta unui dizident comunist pe vremea cand era procuror membru in Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud.
"Cu referire la acest aspect, precizez ca rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea in libertate a unor condamnati, acesta fiind exclusiv atributul instantei de judecata, ci de a verifica indeplinirea criteriilor tehnice prevazute de art. 59 - 60 din Codul penal din 1969 (indeplinirea unei fractii minime obligatorii din pedeapsa ce se executa si inexistenta rapoartelor de sanctionare disciplinara), verificare ce privea toti condamnatii penitenciarului care indeplinisera o parte a pedepsei prevazuta ca fractie obligatorie si care avea un caracter strict juridic. Institutia liberarii conditionate este reglementata similar si in prezent (art. 99 si urmatoarele din Codul penal si, respectiv, art. 587 din Codul de procedura penala), cu mentiunea ca acum verificarile sunt efectuate de catre judecator", explica Augustin Lazar.
In finalul declaratiei de presa, procurorul general al Romaniei precizeaza ca de-a lungul intregii sale cariere profesionale, "activitatea desfasurata in calitate de procuror a fost circumscrisa respectarii stricte a dispozitiilor legale, fara a fi afectata de influente de natura politica".
