Pe aceeași temă
Curtea Constituțională a respins pe 12 octombrie 31 de prevederi din Codul de procedura penala, pe care le-a declarat neconstituționale și a admis 64, în timp ce la Codul penal a respins pe 25 octombrie 59 de prevederi dar a admis multe dintre ele.
PSD a anunțat luni seară, după ședința Comitetului Executiv, prin vocea premierului Viorica Dăncilă, președinte executiv al partidului, că s-a luat decizia, în unanimitate, a adoptării prin ordonanță de urgență a modificărilor făcute codurilor penale care au fost declarate constituționale de CCR. Pentru restul, se va urma procedura parlamentară a adoptării lor prin lege. Capcana se află, însă, la prevederile declarate parțial constituționale, asupra cărora nici Dăncilă și nici Liviu Dragnea nu au scos o vorbă.
Surse din magistratură, citate de Ziare.com, atrag atenția la modificările - ce vor fi adoptate prin OUG - care au fost făcute la Codul Penal: "(...) n cazul Codului Penal, modificarile actioneaza ca lege penala mai favorabila, daca este adoptata, chiar daca intra in vigoare pentru scurt timp".
Specialistii in drept atrag atentia ca in ambele cazuri, CCR a declarat neconstitutionale doar o parte, o sintagma, din articolele din codurile penale. "Ce se intampla cu aceste articole, vor fi reformulate si lasate de Guvern in noua ordonanta de urgenta?", se întreabă sursele citate.
Interceptările din dosarul lui Dragnea nu mai sunt probe
Printre articolele care s-ar putea regasi in ordonanta se afla si cel care ar putea arunca in aer zeci de dosare, cel in care interceparile au fost facute de SRI in baza unor mandate de siguranta nationala. Astfel de interceptari se regasesc in dosarul Tel Drum, in care Liviu Dragnea este cercetat la DNA. In cazul in care prevederea trece prin OUG, probele stranse de SRI nu vor mai putea fi folosite.
In acest caz, CCR a declarat neconstitutionala doar sintagma finala: "potrivit acestei legi si pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sanctiunea nulitatii absolute".
Amnistie mascată
"Este o amnistie mascata in ceea ce priveste modificarile privind prescrierea faptelor. Foarte multe dosare se vor prescrie la parchete si in instanta. Termenele de prescriptie vin in paralel cu scaderea limitelor pedepselor pentru mai multe infractiuni", a explicat un magistrat pentru Ziare.com.
OUG 13, reciclată
Alte modificari importante la Codul Penal care ar putea sa se regaseasca in ordonanta anuntata de PSD au existat partial si in celebra Ordonanta 13/2017, scrie Hotnews.ro.
Cod penal
Motivarea la modificările Codului penal nu a fost încă dată de Curtea Constituțională.
Articolele declarate constituționale:
achitarea integrală a prejudiciului în cazul unei serii întregi de infracțiuni, printre care și cele de corupție sau asimilate celor de coruție, vor constitui circumstanță atenuantă. În prezent, acestea sunt exceptate. Vor fi în continuare exceptate următoarele infracțiuni: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice:
reducerea fracțiilor la liberarea condiționată
micșorarea termenelor de prescripție:
favorizarea infractorului
divulgarea de informații confidențiale
darea de mită denunțată în termen de un an nu se pedepsește:
eliminarea din codul penal a infracțiunii de neglijență în serviciu.
Dintre articolele care nu au fost sesizate la CCR:
* Este considerat trafic de influență doar dacă infracțiunea vizează "foloase materiale", nu "foloase", așa cum este acum (art. 291).
* Eliminarea unei categorii întregi din definiția funcționarului public - s-a abrogat alineatul 2 (art. 175). Ce prevedea: "este considerat funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public".
* La delapidare, urmărirea penală se va declanșa doar după o plângere prealabilă. (art. 295)
* Modificări la mărturia mincinoasă - nu este infracțiune "simpla divergență de mărturii", nici refuzul de a face declarații prin care persoana se autoincriminează sau în sensul solicitat de organele judiciare, nici modificarea sau retractarea declarației (art. 273).
* Modificarea definiției grupului infracțional organizat: trebuie să fie grup structurat, format din cel puțin 3 persoane, să există pentru o perioadă de timp și să acționeze coordonat în scopul obținerii unui beneficiu material; membrii grupului trebuie să aibă roluri prestabilite și să nu fie format ocazional (art. 367).
Cod procedură penală
Modificarea articolele declarate neconstituționale, conform deciziei CCR publicate pe 3 decembrie, este în procedură legislativă.
Senatul a adoptat luni modificările. Urmează Camera Deputațior.
În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice precum şi furnizarea de alte informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autoritatilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.
Prin excepţie, în cursul urmării penale sau al judecăţii organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză.
În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracţiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalităţi de natură a induce în percepţia publică că acestea ar fi vinovate de săvârşirea unor infracţiuni.
Exercitarea dreptului de a nu da nicio declaraţie nu poate fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului în nicio fază a procesului penal, neputând constitui o circumstanţă personală care să întemeieze convingerea organelor judiciare că persoana este vinovată de săvârşirea infracţiunii pentru care este cercetată
şi nu poate fi utilizată la coroborarea probelor.”
Condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei nu pot fi dispuse pentru alte fapte decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.
Nu se poate dispune extinderea procesului penal în faza de judecată pentru alte fapte sau circumstanţe decât cele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Schimbarea încadrării juridice poate fi dispusă numai în cazul în care situaţia de fapt poate primi o altă încadrare juridică decât cea reţinută în actul de trimitere în judecată.
Înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice pot constitui mijloace de probă.”
Dacă pe parcursul judecării cauzei se constată că actele sau probele efectuate sau administrate în cursul cercetării penale sunt lovite de nulitate, acestea sunt eliminate din cauză, indiferent de soluţia pronunţată în cursul verificării prealabile.
"Instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt readministrate probe sau administrate probe noi care să conducă la desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea.”
