Pe aceeași temă
La doar câteva ore după ce mai multe explozii au lăsat în urmă zeci de morți și sute de răniți în Bruxelles, în România începeau să apară reacții publice. Una dintre cele mai prompte a venit de la principalul serviciu secret al țării. Directorul SRI vorbea atunci despre un terorism global, fapt ce poate face și din România o posibilă țintă. “Nu văd exagerate anumite măsuri de prevenire a oricăror acțiuni de natură teroristă care ar putea pune în pericol securitatea națională”, spunea Eduard Hellvig. Serviciul a avut o reacție asemănătoare și în contextul atacurilor de la redacția pariziană a publicației satirice Charlie Hebdo, de altfel. Acum, se pare că SRI mai face o încercare pentru promovarea unei legi Big Brother privind reținerea datelor de comunicații ale populației. Vorbim deja despre o serie întreagă de tentative de legiferare a supravegherii comunicațiilor.
În Ianuarie 2015, judecătorii Curții Constituționale (CCR) decideau că prevederile legii privind securitatea cibernetică a României sunt neconstituționale. Cu majoritate de voturi, magistrații hotărau atunci că legea nu respectă Constituția “în ansamblul ei”. Curtea găsea la acel moment mai multe neclarități în lege, cel mai controversat articol privea obligația firmelor deținătoare de infrastructuri cibernetice (rețele, servere) de a permite accesul la echipamente serviciilor secrete fără un mandat judecătoresc, fapt ce însemna în viziunea Curții o “lipsă de garanții reale”. Era cea de-a treia tentativă pentru promovarea unei legi care implică datele personale ale utilizatorilor de servicii de comunicații din România. Deși ar fi ajutat serviciile secrete în munca operativă, legea a căzut la CCR pentru că nu respecta drepturile și libertățile constituționale. În 2014, Curtea a respins alte două legi: cea privind obligația furnizorilor de telefonie și internet de a reține timp de șase luni datele utilizatorilor și cea privind obligația de a solicita datele personale utilizatorilor de cartele prepay și rețele wifi publice.
Acum, se pare că autoritățile pregătesc terenul pentru o nouă încercare de legiferare în ce privește cartelele prepay.
Prezent duminică la Pro TV, premierul Cioloș a spus că serviciile secrete din România au nevoie de mai multe instrumente de monitorizare, în contextul noilor riscuri teroriste de pe continent. El a readus în discuție problema vânzării cartelelor prepay, precizând că astfel de cartele românești ar fi fost folosite în pregătirea unor atentate în UE. Cioloș a subliniat că ministerele de Interne și Justiție vor veni cu propuneri de modificări legislative pentru a schimba situația.
Mai mult, SRI spune că astfel de cartele preplătite românești sunt folosite în zone de conflict precum Siria și Irak, acolo unde activează gruparea jihadistă Statul Islamic. Informația a fost prezentată de Digi 24. Totuși, SRI subliniază că nu e sigură utilizarea cartelelor în scopuri teroriste, acestea putând fi folosite și de românii care locuiesc în acele regiuni.
Vineri, Ministrul Comunicațiilor a declarat că va cere discutarea în Parlament a proiectului Legii securității cibernetice, în regim de urgență. “O să cer, ca demnitar, discutarea în regim de urgență a acestui proiect de lege în Parlament. Această problemă se discută deja la cel mai înalt nivel,” a spus ministrul. “Cunosc persoane care sunt victime ale atacurilor cibernetice de tip ransomware. Cum poate statul să garanteze securitatea datelor cetățenilor dacă printr-o lege statul nu impune companiilor să-și securizeze rețelele?”, a adăugat oficialul. Marius Bostan a mai precizat că proiectul Legii securității cibernetice ar putea fi avizat săptămâna aceasta de ministerul Comunicațiilor, apoi documentul urmează să intre în circuitul de avizare de la celelalte ministere.
SRI susține că legea nu urmărește intruziunea în viața privată a cetățenilor. “În esență, legea nu urmărește decât două obiective majore: crearea de responsabilități pentru deținătorii de infrastructuri cibernetice, persoane juridice – companii publice sau private, respectiv managementul incidentelor de securitate cibernetică. În rest, tot ce s-a postat pe Internet, cum că se urmărește intruziunea în viața privată, nu este adevărat. Nu există în această lege astfel de articole referitoare la afectarea vieții private a cetățenilor”, a argumentat Florin Cosmoiu, șeful Centrului Cyberint din cadrul SRI.
