Pe aceeași temă
Arestarea lui Sorin Apostu şi cercetarea dosarului în care acesta este acuzat de luare de mită au scos la iveală faptul că la Cluj şpaga pentru autorizaţii este regula, şi nu o excepţie. Procurorii care cercetează cazul susţin că mai multe companii au adus diverse servicii lui Apostu şi rudelor acestuia, unei firme deţinute de soţia sa şi alteia deţinute de socrul său.
Companiile care au avut nevoie de autorizaţii au devenit singurii clienţi ai Cabinetului de Avocatură al doamnei Apostu, toate aceste companii având relaţii contractuale cu Primăria Muncipiului Cluj. Procurorii susţin că Monica Apostu „nu a desfăşurat nicio activitate specifică domeniului consultanţei juridice. Astfel, pe parcursul a 4 luni de zile, învinuita a fost prezentă o singură dată la cabinetul“.
Procurorii sustin ca prin aceasta procedura Sorin Apostu ar fi intrat in posesia sumei de 50.000 euro din partea Aspaziei Droniuc, proprietarea companiei care a castigat contractul prin care a asigurat flota Regiei de Transport in Comun.
45.000 euro ar fi platit Calin Mihai Stoia, reprezentantul Total Trading Company, companie care administreaza Bratner Veres, adica societatea care a castigat concesionarea serviciului de salubritate.
Sorin Apostu ar fi incasat si 50.000 euro de la comerciantii de pepene pentru ca acestia sa primeasca autorizatiile de comert stradal
Compania Kiat Group Construct, care a castigat un contract de 140 milioane euro, ar fi achitat primarului bilete de avion si contravaloarea unor nopti de cazare la hotel.
Conform procurorilor, una dintre firmele de la care Monica Apostu a încasat 22.000 de lei pentru consultanţă este Dedeman, iar o altă firmă ar fi Viva Company SR,L deţinută de Ionuţ Istrate, fiul lui Cornel Istrate, patronul SC Vega Galaţi. Firma Viva Company a plătit aceluiaşi birou de avocatură 160.000 de lei.
Motivările arestării lui Sorin Apostu
- Analiza activităţii zilnice a învinuitei A. M.U., aşa cum rezultă ea din probaţiunea dosarului, cu referire la interceptări şi supravegheri operative efectuate pe parcursul lunilor iulie – noiembrie 2011 cu autorizarea Curţii de Apel Cluj duce la concluzia clară că aceasta nu a desfăşurat nicio activitate specifică domeniului consultanţei juridice. Se arată că, pe parcursul a 4 luni de zile, învinuita a fost prezentă o singură dată la cabinetul său avocaţial şi doar pentru câteva minute la o discuţie cu colega sa, avocat P. E. C.. De asemenea, învinuita A. M.U. nu a avut întâlniri cu reprezentanţii societăţilor comerciale cu care are încheiate contracte de consultanţă, cu excepţia momentelor de remitere a facturilor, întâlnirile fiind fără excepţie la domiciliul său şi extrem de scurte, de ordinul minutelor.
- De asemenea, din actele Cabinetului de avocatură al învinuitei A. M. rezultă că, singurii „clienţi” ai acesteia sunt societăţi comerciale aflate în relaţii contractuale cu Primăria municipiului Cluj Napoca.
Astfel, din fişa fiscală 394 depusă de învinuita A. M.U. la organele fiscale rezultă că, în perioada 2008-2011, aceasta a încasat sume de bani de societăţile: D. (societate care, în cursul anului 2010 a obţinut de la Primăria municipiului Cluj Napoca autorizaţia de construire, în acest an fiind inaugurat un mare complex comercial al acestei firme), V. C.SRL Galaţi (dezvoltator imobiliar care a obţinut de la Primăria municipiului Cluj Napoca autorizaţii de construire), A. C. (un alt dezvoltator imobiliar).
- Toate aceste relaţii vin să întărească suspiciunile de corupţie care există în ce priveşte modul de exercitare a funcţiei de către inculpatul A. S., fiind cel puţin bizar că marile societăţi care au intrat pe piaţa clujeană, O., C. , B., D., au avut brusc nevoie „de consultanţă juridică” din partea soţiei primarului, învinuita A. M.U..
- Analiza activităţii zilnice a învinuitei A. M.U., aşa cum rezultă ea din probaţiunea dosarului, cu referire la interceptări şi supravegheri operative efectuate pe parcursul lunilor iulie – noiembrie 2011 cu autorizarea Curţii de Apel Cluj duce la concluzia clară că aceasta nu a desfăşurat nicio activitate specifică domeniului consultanţei juridice. Astfel pe parcursul a 4 luni de zile, învinuita a fost prezentă o singură dată la cabinetul său avocaţial şi doar pentru câteva minute la o discuţie cu colega sa, avocat P. E. C.. De asemenea, învinuita A. M.U. nu a avut întâlniri cu reprezentanţii societăţilor comerciale cu care are încheiate contracte de consultanţă, cu excepţia momentelor de remitere a facturilor, întâlnirile fiind fără excepţie la domiciliul său şi extrem de scurte, de ordinul minutelor.
- Se mai arătă faptul că, investigaţiile efectuate în cauză au relevat că utilizarea Cabinetului de avocatură al învinuitei A. M.U. a reprezentat o variantă nouă utilizată de inculpatul A. S. pentru mascarea folosului ilicit. Anterior, acesta înfiinţase societatea comercială T. SRL, cu sediul la domiciliul său – …- având ca unic asociat pe numitul S. V., tatăl învinuitei A. M.U., societate la care învinuita avea calitatea de jurist. De remarcat este faptul că, potrivit datelor financiare comunicate de societate la organele fiscale, singurii clienţi ai firmei au fost societăţile O. P România, SC C. România SA, M. F. P., firme care, în perioada 2008-2009 au virat, lunar, sume de bani în conturile societăţii T. Aceste plăţi, totalizând 200.000 lei, au coincis calendaristic, cu perioada în care au intrat pe piaţa clujeană, O., cu înfiinţarea a 4 staţii de vânzare carburanţi, iar C. cu deschiderea primului hipermarket, pentru care au fost necesare eliberarea de avize şi autorizaţii din partea Primăriei municipiului Cluj Napoca.
- Tot de la domiciliul inculpatului A. S., au fost ridicate 2 carduri de alimentare cu carburanţi, emise pe numele SC R., o altă societate aflată în relaţii contractuale cu Primăria municipiului Cluj Napoca pe servicii de salubrizare. Este de presupus că, folosind aceste carduri, inculpatul alimentează autoturismul său şi al soţiei sale, contravaloarea carburanţilor fiind plătită din contul societăţii pe numele căreia cardul a fost emis. Aceste împrejurări, alături de celelalte fapte descrise, vor face obiectul investigaţiilor viitoare.
