Pe aceeași temă
UPDATE - Comunicatul CCR:
Cu privire la obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2014 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiecţii formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constituită în Secţii Unite şi, respectiv de un număr de 52 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi în privinţa dispoziţiilor art.I pct.34 şi 48, precum şi a legii, în ansamblul său, şi cu unanimitate de voturi în privinţa celorlalte texte legale:
1. A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.5, pct.15 [cu referire la sintagma „comisiile parlamentare de control al serviciilor de informaţii”], pct.19, pct.20 şi pct.62 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii sunt neconstituționale;
2. A respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate referitoare la dispoziţiile art.I pct.34 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii;
3. A respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.4, pct.7 şi pct. 48, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport de criticile formulate.
În motivarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a reţinut, în esență, următoarele:
- prevederile art.I pct.5, cu referire la art.7 alin.(51) din Legea nr.317/2004, conțin paralelisme legislative, aceeași soluție juridică fiind reglementată și la art.I pct.4, cu referire la art.7 alin.(5) teza întâi din lege, ceea ce contravine dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, cu privire la principiul legalității în componenta sa privind calitatea legii;
- prevederile art.I pct.15, cu privire la sintagma „comisiile parlamentare de control al serviciilor de informaţii” cuprinsă la art.18 alin.(2) lit.b) din lege, sunt neconstituționale - astfel cum a constatat Curtea prin Decizia nr.45 din 30 ianuarie 2018 privind obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor – prin raportare la dispozițiile art.1 alin.(4) din Constituție, referitoare la principiul separării și echilibrului puterilor în stat;
- prevederile art.I pct.19 și 20, cu referire la art.24 alin.(1) și (2), și, respectiv, la art.24 alin.(21)-(23) din Legea nr.317/2004, sunt contrare dispozițiilor art.133 alin.(3) din Legea fundamentală, potrivit cărora președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre magistrații judecători și procurori, membri aleși ai Consiliului;
- art.I pct.62, cu referire la art.55 alin.(10) și (11) din Legea nr.317/2004 și care reglementează procedura revocării președintelui sau vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii, contravin, pentru identitate de rațiune, acelorași norme fundamentale anterior menționate, referitoare la alegerea conducerii Consiliului.
În ce privește obiecția de neconstituționalitate referitoare la dispoziţiile art.I pct.34 din legea examinată, aceasta a fost respinsă, în temeiul art.10 alin.(2) din Legea nr.47/1992, ca inadmisibilă, obiecția fiind, sub acest aspect, nemotivată.
Curtea a apreciat ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate intrinsecă privind dispozițiile art.I pct.4, pct. 7 și pct.48 din legea supusă controlului de constituționalitate, precum și pe cele privind neconstituționalitatea extrinsecă a legii, în ansamblul său.
***
Anunțul a fost făcut de președintele CCR Valer Dorneanu, înaintea unui comunicat oficial asumat de CCR. Amintim că excepțiile ridicate de Curtea Supremă vizează atât modalitatea de alegere a conducerii CSM cât și verificarea datelor declarate de magistrați privind colaborarea cu serviciile. Dacă obiecțiile Curții Supreme au fost acceptate de judecătorii CCR atunci președintele și vicepreședintele CSM trebuie aleși de plenul CSM, judecătorii și procurorii având vot egal și nu așa cum prevedeau modificările comisiei Iordache, care impuneau ca președintele să fie ales de secția de judecători și vicepreședintele de secția de procurori. Iar în ceea ce privește verificarea declarațiilor date de magistrați privind colaborarea cu serviciile, Curtea Supremă a fost foarte fermă: verificarea lor de către comisiile parlamentare de control ale SRI și SIE ar încălca principiul separației puterilor în stat.
”Soluția este de admitere, cu unanimitate, a unor texte care vizează diverse puncte din Legea de organizare și funcționare a CSM. Vreo cinci la număr”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu, citat de Digi 24.
Au fost acceptate, în mare, excepțiile de neconstituționalitate ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție, a mai spus sursa citată.
Una dintre ele se referă la alegerea președintelui și a vicepreședintelui CSM, în sensul ca primul să fie ales de Secția de judecători, al doilea de Secția de procurori. Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a arătat că judecătorii și procurorii au un vot egal în ceea ce privește alegerea conducerii CSM.
„Actualul text ocolea practic textul constituțional, care spune că aceștia se numesc în urma alegerii de către plenul CSM”, a precizat Dorneanu.
Admisă a fost și excepția privind posibilitatea ca datele declarate de magistrați (cu privire la statutul de fost sau actual colaborator al serviciilor) să fie verificate de parlamentarii din Comisiile de control SRI și SIE. Judecătorii CCR au decis că s-ar încălca principiul separației puterilor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite și 52 de deputați ai PNL au ridicat obiecții de constituționalitate cu privre la modificare legii de organizare și funcționare a CSM:
Pe 22 decembrie 2017, ICCJ a sesizat CCR criticând modul de verificare a veridicităţii declaraţiilor date de membrii CSM.
„Aceste dispoziţii sunt neconstituţionale, întrucât stabilirea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii, ca organe abilitate să efectueze verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile date de judecătorii şi procurorii aleşi, încalcă principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat consacrat prin art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală şi al independenţei justiţiei stabilit în art. 124 alin. (3) din Constituţie”, se precizează în sesizare.
La rândul lor, liberalii, prin obiecția depusă la CCR pe 27 decembrie 2017 au identiificat vicii de constituţionalitate de natură a invalida proiectul de lege în ansamblul său, atât în raport cu modalitatea de adoptare a acestuia, cât şi în raport cu reglementări contrare Constituţiei, care fac referire la procedura de alegere a conducerii CSM.
